News Flash:

Americanii se declară „profund îngrijoraţi” de noul Cod Silvic şi îi propun Guvernului ŞASE MĂSURI împotriva defrişărilor ilegale

23 Septembrie 2014
598 Vizualizari | 0 Comentarii
tIERI
Oamenii de afaceri americani critică modificările pe care ministrul Doina Pană vrea să le aducă actualului Cod Silvic, aflat în prezent pe masa Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor. Ei se arată "profund îngrijoraţi" de faptul că schimbările nu vor descuraja defrişările ilegale, care ne-au adus prejudicii de 5 miliarde de euro doar în primii 12 ani de la Revoluţie, şi ar putea să înrăutăţească situaţia românilor aflaţi în zonele predispuse la inundaţii şi alunecări de teren. Oamenii de afaceri de la AmCham vin cu soluţii la problemele româneşti şi le dau guvernanţilor şase sfaturi care să ne scape de defrişările ilegale şi de retrocedările abuzive. Codul Silvic intră azi în dezbaterea Comisiei de Mediu şi a Comisiei de Agricultură ale Camerei Deputaţilor, forul decizional. Proiectul de lege este în procedură de urgenţă şi a fost adoptat săptămâna trecută de Senat, cu 92 de voturi „pentru”. Modificările pe care ministrul Doina Pană vrea să le aducă actualului Cod Silvic nu sunt gândite în aşa manieră încât să poată descuraja defrişările ilegale, sunt de părere reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane din România (AmCham). Acestea nu vor rezolva nici problemele legate de retrocedările ilegale din ţara noastră, ne mai explică ei.

"Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor ilegale, aşa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind <Situaţia patrimonială a fondului forestier, în perioada 1990 - 2012>", se menţionează într-un comunicat de presă remis gândul de AmCham, asociaţie ce reuneşte 370 de companii americane, internaţionale şi locale care au cumulat investiţii totale de peste 20 de miliarde de dolari, generând circa 200.000 de locuri de muncă.

Oamenii de afaceri americani îşi exprimă, totodată, "profunda îngrijorare cu privire la anumite prevederi ale proiectului ce nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier".

Reprezentanţii AmCham se referă aici la următoarele modificări pe care vrea să le aducă ministrul Doina Pană actualului Cod Silvic:

- excluderea perdelelor de protecţie şi a păşunilor împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4  din fondul forestier

- permiterea construcţiilor la 50 de metri faţă de liziera pădurii

- reducerea obligativităţii statului român de a împăduri o suprafaţă de 2 milioane de hectare până în 2035 la un milion de hectare până în 2030.

La ultimul punct, americanii pun în discuţie inundaţiile şi alunecările de teren din ultimii ani şi faptul că o reducere a suprafeţelor pe care statul ar fi obligat să le împădurească nu va face altceva decât "să înrăutăţească situaţia şi să pună în pericol siguranţa populaţiei din zonele predispuse acestor calamităţi".

Şase sfaturi americane pentru guvernanţi care vor pune punct defrişărilor ilegale şi retrocedărilor abuzive

Oamenii de afaceri americani propun Camerei Deputaţilor "o analiză aprofundată a proiectului de lege adoptat de Senat şi a efectelor dezastruoase pe care modificările propuse le-ar putea avea pe termen mediu şi lung asupra fondului forestier, a economiei şi a echilibrului ecologic - asupra viitorului acestei ţări şi al generaţiilor următoare".

Cei de la AmCham solicită astfel Guvernului să ia măsuri ferme pentru a scăpa de defrişările ilegale şi le dau celor de la putere şi şase sugestii:

- iniţierea unui moratoriu de minim 6 luni în vedere suspendării concesiunilor şi a licenţelor de exploatare forestieră şi verificarea tuturor aspectelor legale şi a documentelor ce au stat la baza emiterii acestora

FOTO: Mediafax Foto/Bogdan Dinoiu

- intensificarea controalelor efectuate de autorităţile abilitate în domeniul forestier şi aplicarea de sancţiuni prompte şi proporţionale cu impactul cauzat

- măsuri imediate în cazurile de defrişări ilegale şi retrocedări abuzive supuse atenţiei publice de diverse părţi interesate şi sesizarea organelor abilitate

- extinderea imediată a implementării sistemului de monitorizare în timp real a transporturilor de material lemnos în toate judeţele

- inventarierea zonelor afectate de defrişări masive şi stabilirea unui plan naţional de reîmpădurire

- stabilirea unor strategii, politici şi programe responsabile şi coerente de protejare reală a fondului forestier, biodiversităţii şi mediului în general, dublate de măsuri de remediere şi implementare sistemice, cu consultarea societăţii civile, mediului de afaceri şi a comunităţilor.

Drumul grăbit al Codului Silvic prin Parlament

După ce a fost adoptat în procedură de urgenţă la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns luni, tot în procedură de urgenţă, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor.

Aceştia pot aduce amendamente, dar nu este obligatoriu ca acestea să fie luate în considerare. Dacă este supus la vot şi trece de Comisia de Mediu, aceasta va ajunge la Comisia de Agricultură şi apoi proiectul va înainta în plen unde ministrul Doina Pană poate primi sprijin din partea colegilor de partid, majoritatea având-o membrii PSD.

Lucia Varga, fostul ministru al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, a criticat proiectul succesoarei ei şi a declarat că vrea să aducă luni amendamente la acesta.

Deşi la nivel oficial, proiectul nu aparţine Guvernului, printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri care sunt şi parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Constantin Niţă, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, şi Rovana Plumb, ministrul Muncii.

Ce modificări importante ar putea fi aduse Codului Silvic

Printre cele mai importante modificări aduse legii în vigoare se numără şi eliminarea din categoria terenurilor din fondul forestier naţional a păşunilor împădurite, a jnepenişurilor şi a perdelelor forestiere de protecţie, dar şi reducerea suprafeţei pe care România se angajează să o împădurească până în 2030, de la 2 milioane de hectare la un milion.

În plus, prin proiectul de lege iniţiat de cei 127 de pesedişti se dă dreptul Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului şi Protocolului Statului de a-şi face propriul ocol silvic, fără a se supune aceloraşi reguli de suprafaţă ca în cazul celorlalte ocoale silvice.

 Susţinut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor.

În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

Cum voia fostul ministru să descurajeze defrişările ilegale

Lucia Varga avea, la rândul său, în plan adoptarea unui nou Cod Silvic care să-l modifice pe în vigoare, al doilea al României adoptat în 2008. Acesta urma să susţină proprietarii de păduri şi companiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării lemnului şi cuprindea măsuri menite să descurajeze defrişările ilegale, după cum spunea fostul ministru.

Era vorba aici despre:

- schimbarea modalităţii de vânzare a masei lemnoase

- introducerea de pedepse mai aspre pentru furtul de lemne

FOTO: Mediafax Foto/Felix Cuceanu

- interzicerea transporturilor de lemn pe timpul nopţii, respectiv confiscarea mijloacelor de transport în cazul încălcării acestei măsuri

- oferirea de compensaţii financiare proprietarilor care nu pot recolta masa lemnoasă dorită datorită restricţiilor impuse

- sprijinirea agenţilor economici din domeniul exploatării şi prelucrării primare a lemnului prin punerea unei importanţe mai mari pe valorificarea superioară la lemnului şi descurajarea exportului de buştean.

Sursă: România Te Iubesc, Ştirile ProTV

5 miliarde de euro în buzunarele hoţilor de lemn, în doar 12 ani

Bilanţul furturilor din pădurile româneşti, aşa cum este prezentat în Raportul Curţii de Conturi citat de americani, este unul de-a dreptul îngrijorător. În primii 12 ani după Revoluţie din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro, dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preţ, de 70 de euro pe metru cub.

Suma, deşi oficială, ar putea fi mai mică decât în realitate, după cum au recunoscut în acelaşi Raport reprezentanţii Curţii de Conturi. Arborii tăiaţi în Româniia au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump. SURSA: GANDUL


g ndul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1743 (s) | 35 queries | Mysql time :0.035409 (s)