News Flash:

Cine stă acasă, în realitate, votează

22 Mai 2014
734 Vizualizari | 0 Comentarii
vot
Dacă până acum, la final de campanie electorală pentru europarlamentare, nu aţi fost convins de vreun partid sau candidat, dacă nici nu aţi apucat să vă gândiţi la acest scurtin, Gândul vine azi cu o pledoarie, o campanie în campanie. Mai jos, vom încerca să enumerăm câteva dintre motivele externe cu bătaie internă pentru care trebuie să mergem la vot duminică. În primul rând, trebuie lămurit ce efect are absenteismul. În lipsa unor condiţionări de prezenţă la alegeri, absenţa la vot, chiar dacă este una masivă sau în semn de protest faţă de formaţiunile înscrise în cursa electorală, nu face decât să avantajeze partidele mari, cu structură consolidată în teritoriu, care îşi pot mobiliza activul, precum şi pe cele cu un electorat inelastic şi disciplinat. În situaţia actuală, câştigători ar fi Alianţa PSD-PC-UNPR şi UDMR. Cu alte cuvinte, cine stă acasă, în realitate, votează, în sensul că absenteismul generează scoruri electorale mai mari partidelor care, prin boicot, s-ar vrea a fi sancţionate.

De la primele alegeri europarlamentare încoace, respectiv din 1979 şi până acum, prezenţa la vot la nivel european a scăzut constant, deşi Uniunea are acum de trei ori mai multe state membre decât la primul vot. La ultimele alegeri, în 2009, participarea la nivel european a fost de 43%, iar în România a fost de numai 27%, cu toate că era prima dată când votam cu restul Europei pentru a fi reprezentaţi la Bruxelles. Din câte indică sondajele, nici de data aceasta nu va fi o prezenţă mai mare nici în România, nici în UE. Cu mai puţin de o săptămână înainte de scrutinul din 25 mai, sondajele partidelor sugerează că, în cel mai optimist scenariu, participarea la vot nu va depăşi 29%

Sursa: Parlamentul European

Pe o prezenţă scăzută se mizează în România şi în 2014, cu toate că, pe alocuri, scrutinul european organizat simultan cu alegerile parlamentare sau locale parţiale poate mobiliza electoratul. Scenariile partidelor sunt, de altfel, făcute luând în calcul o prezenţă între 25% şi 29%.

Cine câştigă din absenteism? Un răspuns se regăseşte înclusiv în exit-poll-ul din 2009. Primul avantajat este competitorul cu cea mai mare şi mai fidelă structură de partid, în cazul de faţă Alianţa PSD-UNPR-PC. Al doilea ar fi UDMR. Cu toate că, în condiţiile decuplării de PCM, sondajele i-au pus sub semnul întrebării intrarea în PE, Uniunea se bazează pe un electorat stabil care, pe fondul absenteismului, poate atinge mai uşor ţinta de 5% din totalul voturilor.

„Neducându-te la vot, votezi”, a subliniat şi editorialistul gândul Cristian Tudor Popescu, discutând la Gândul LIVE despre mesajele care circulă în aceste zile pentru a-i îndemna pe oameni să boicoteze Europarlamentarele. „Aşa dau ei o lovitură partidelor politice, să îndemane oamenii să nu meargă la vot, ceea ce este o imensă prostie”, a mai spus CTP.  „Un vot pe care nu îl dai e un vot dat cuiva”, a tranşat editorialistul.

Totuşi, este foarte important să conştientizăm miza acestui scrutin atât pentru noi, cât şi pentru Uniunea din care - că suntem mulţumiţi, că nu - facem parte. Toate sondajele analizate de gândulîn ultimele luni vin cu o previziune extrem de îngrijorătoare: Uniunea Europeană se radicalizează. După ani de politică de austeritate, sudul a luat-o spre extrema stângă (iar rezultatele venite deja din Grecia confirmă acest trend), în timp ce centrul şi nordul Uniunii virează către extrema dreapta, adică acelaşi eşalon ideologic care a făcut din migranţii români ţapii ispăşitori pentru problemele Europei. De asemenea, pentru prima dată, există cel puţin o promisiune (familiile politice europene încearcă să o vândă drept certitudine, însă informaţiile la care a avut acces gândul nu confirmă asta) că şi preşedintele Comisiei va fi ales, pentru prima dată, tot de cetăţeanul care merge la vot, din cei trei candidaţi care reprezintă principalele formaţiuni politice europene. Încă de la începutul campaniei, cursa dintre Socialişti şi Popularii Europeni este extrem de strânsă şi rezultatul poate fi decis chiar şi de deznodământul dintr-un singur stat membru în acest moment.

Radicalizarea Europei şi preşedinţia Comisiei sunt doar două din motivele externe cu bătaie în România pentru care trebuie să mergeţi duminică la vot. Mai departe, gândul vă expune o listă de răspunsuri la întrebarea „De ce să merg la vot?”:

1. Peste 70% din legislaţia românească este adoptată în Parlamentul European, ceea ce le dă celor 32 de viitori eurodeputaţi români o putere foarte mare, comparativ cu cea a celor 573 de parlamentari din legislativul naţional. Matematic, arată un calcul Europuls, impactul relativ al unui deputat european român asupra legislaţiei aplicabile în Romania este de 0,7/751=0.0009; aceasta, în timp ce impactul unui parlamentar român este de 0,3/578=0,0005. Aşadar, un vot la europarlamentare este de aproape două ori mai important decât un vot la alegerile parlamentare româneşti pentru viaţa de zi cu zi a românilor.

2 Una dintre cele mai populare discuţii de acum de la Bruxelles este cea despre deficitul de democraţie al Uniunii. În condiţiile în care Parlamentul este singura instituţie aleasă în mod direct de cetăţenii Uniunii pentru a-i reprezenta, iar prezenţa la aceste alegeri este mereu mai mică, existând temeri că va scădea sub 30% (medie europeană), legitimitatea celor care conduc Uniunea poate fi pusă sub semnul întrebării. Cu alte cuvinte, se pune problema situaţiei în care o treime din electorat alege reprezentanţii pentru 500 de milioane de oameni.

3. O prezenţă mai mare la vot le dă mai multă influenţă celor pe care îi trimitem la Bruxelles - nu este acelaşi lucru să spui că reprezinţi 20% din populaţia ţării tale sau că reprezinţi 50%.

4. De asemenea, o prezenţă mai mare la vot a românilor va arăta tocmai dorinţa lor de integrare în UE, în contrapondere cu euroscepticii, care au tot mai multă putere în UE. Spre exemplu, în Marea Britanie, pe primul loc în sondaje sunt euroscepticii din UK Independence Party (UKIP), cei care s-au afirmat electorat tocmai prin campania anti-români.

 

5. Cum România nu poate spune că a fost voce decidentă în alegerea preşedintelui Comisiei Europene, în 2009, aceasta este prima dată când românii vor vota implicit pentru preşedinţia CE. Deşi Consiliul European nu va renunţa atât de uşor la puterea sa de a numi preşedintele CE, liderii politici din Parlament dau asigurări în continuare că şeful executivului UE va fi ales în funcţie de rezultatul alegerilor europarlamentare. Mai exact, candidatul grupului politic care va fi pe primul loc la alegeri va fi preşedintele Comisiei, un personaj politic foarte important pentru noi, echivalentul unui prim-ministru european.

6. În acelaşi timp, este foarte important ca românii să meargă la vot, dacă vor să arate că au un cuvânt de spus în UE şi îşi iau în serios statutul de membru.

7. Gradul de participare la alegeri arată şi cât de angajaţi suntem faţă de acest proiect care a trecut prin nişte ani grei în contextul crizei economice, al ascensiunii naţionaliştilor şi, mai nou, al crizei din Ucraina. Integrarea noastră europeană nu s-a încheiat în 2007, iar dezbaterea privind libera circulaţie a muncitorilor şi studenţilor români în UE a demonstrat acest lucru.

8. Dacă nu sunteţi satisfăcuţi de oferta electorală românească, există şi alte variante decât boicotul: una dintre ele ar fi să vă implicaţi în susţinerea propunerii unui eurodeputat britanic de a avea liste transnaţionale de candidaţi. Astfel, nu vom mai avea liste de candidaţi impuşi de partidele româneşti la alegerile europarlamentare, ci vom vota candidaţi din toate ţările, în funcţie de preferinţele noastre. O altă opţiune ar fi să vă implicaţi în schimbarea sistemului actual de vot, în cazul în care, spre exemplu, vă doriţi mai mulţi candidaţi independenţi (care să şi aibă şanse de a ajunge în Parlamentul European) sau vreţi liste semi-deschise, în care ordinea candidaţilor să nu mai fie decisă de partide, ci de votul vostru.

 

Ultimele sondaje aduc veşti bune pentru PPE

După ce, în prima parte a campaniei, socialiştii au fost pe primul loc în sondajele la nivel european, Popularii au revenit în ultimele săptămâni şi sunt acum în fruntea clasamentului, deşi la distanţă mică de rivalii roşii.

Şi cei de la ALDE, liberalii europeni, au revenit pe a treia poziţie în sondaje, trimiţând stânga radicală pe locul al patrulea, cu 53 de fotolii de eurodeputat prognozate.

De interes pentru România este că partidul lui Nigel Farage, UK Independence Party (UKIP), conduce în sondaje, cu 30%, faţă de 26%, cât au laburiştii englezi.

Sursa: PollWatch.eu


g ndul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1947 (s) | 35 queries | Mysql time :0.050067 (s)