Dumitru a aratat ca in ceea ce priveste investitiile, executia bugetara pe ESA arata mult mai rau decat cea pe cash, scaderea investitiilor noi fiind de 55%. Diferenta provine din faptul ca la capitolul investitii au fost platite anumite arierate.

Potrivit presedintelui Consliului Fiscal, investitiile publice au coborat la minimul ultimilor cinci ani.

Dumitru a confirmat ipoteza ca lupta anticoruptie a dus la incetinirea investitiilor, lansata in urma cu doua saptamani de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, aratand ca autoritatile publice nu incep noi investitii de frica DNA. "Cred ca si batalia asta cu coruptia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (...) Am lansat o ipoteza pentru ca succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale si a coruptiei are efecte financiare si economice pe termen lung", a spus atunci Isarescu.

O noua rectificare bugetara ar incalca multe prevederi legale

Ipoteza unei noi rectificari bugetare nu pare agreata de Consiliul Fiscal. In opinia lui Ionut Dumitru aceasta ar incalca prea multe prevederi legale.

"Fara rectificare bugetul ar putea inchide cu un deficit de 2,8% din PIB, daca se platesc in avans drepturile salariale castigate in instanta, la fel cum se previzioneaza ca va inchide bugetul pe 2015 fara masuri de reducere a chetuielilor sau crestere a veniturilor", au spus insa sursele citate.

O astfel de masura nu ar ajuta insa constructia bugetara pentru anul 2015, intrucat tintele convenite cu FMI si Comisia Europeana vizeaza deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse in deficitul ESA la momentul in care au fost castigate si au devenit o obligatie certa pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investitii pentru 2015 creste deficitul pe ESA si va pune presiuni suplimentare pentru ajustari structurale, pentru ca Romania sa atinga angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

"Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blana. Sunt angajamente, sunt co-finantari care nu mai pot fi amanate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finantare de 15 miliarde lei pentru a-si atinge tintele. Altfel, sunt bani pierduti de la UE. Pe toata legislatia in vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cat a calculate CE", au mai spus sursele citate.

Pe de alta parte, Dumitru a explicat ca propriile calcule, care indica in 2015 un deficit mult peste 2,8% din PIB, difera de prognoza Comisiei Europene si estimarile autoritatilor intrucat acestea au avut in vedere doar ce a fost publicat in Monitorul Oficial pana in luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Potrivit primelor estimari realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finantare ar trebui sa se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea indeplini tintele de absorbtie si, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate in exercitiul financiar 2007-2014.