News Flash:

Diaspora cere Guvernului să-și ia diplomații acasă

17 August 2016
190 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6540 RON (+0.0055)
USD: 4.1197 RON (+0.0336)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Dacian Ciolos
Reprezentanții românilor din străinătate le-au reproșat autorităților din țară dezastrul de la votul prin corespondență și cozile de la consulate, la preschimbarea actelor. Ei au transmis Guvernului că actualii diplomați nu fac decât să „pună bețe în roate”

Pe lista nemulțumirilor pe care Diaspora le-a exprimat la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, se află legea votului prin corespondență, procesul greoi de eliberare a pașapoartelor și a cărților de identitate, precum și taxele consulare foarte mari. Puținii oficiali din Executiv care au participat la acest eveniment au evitat să le răspundă. Președintele Klaus Iohannis a trimis un mesaj în care nu s-a referit nici măcar la problemele legate de votul prin corespondență. Consilierul de stat la Administrația Prezidențială, Sandra Pralong, i-a consolat anunțând că reprezintă „o prioritate strategică”, dar nu a explicat cum se va concretiza această decizie.

Votul prin corespondență, inutilizabil

Daniel Tecu, președintele FADERE, o asociație din Europa Occidentală, a spus că de la an la an problemele românilor din afara granițelor țării se înmulțesc, iar autoritățile nu găsesc soluții. „De anul trecut până azi avem o lege a votului electorală proastă, care face în așa fel încât foarte mulți români să nu poată vota. Guvernul actual trebuie să caute soluții să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost și, cu iertare, președintele României a promulgat, că nu cred că poți să promulgi o lege fără să o citești, fără să o vezi exact”, a declarat Tecu. Și reprezentanții românilor din Valea Timocului, în Serbia, sunt nemulțumiți de neimplicarea și lipsa de sprijin a statului român pentru comunitatea lor care nu are biserici, școli sau presă în limba română. Predrag Balașevici a declarat că diplomații români din Serbia mai rău încurcă și creează probleme, decât să ajute comunitatea.

Promisiuni despre „priorități strategice”

Proiectul ordonanţei de urgenţă care urma să modifice legea votului prin corespondență nu a apărut nici acum, deși premierul Cioloș spunea că va fi pus în dezbatere publică la mijlocul lui august. Până acum, s-au înscris să voteze prin corespondență sub 5.000 de cetățeni cu drept de vot. Într-un limbaj diplomatic, Maria Ligor, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, care a participat la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, a recunoscut că activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lasă de dorit. „Ministrul delegat a enunțat obiectivele strategice ale Departamentului, printre care se numără și profesionalizarea echipei și simplificarea procedurilor de acordare a finanțării nerambursabile”, se arată în comunicatul ministerului de Externe, fără să răspundă la niciuna din problemele Diasporei.

Diaspora, interesată de prezidențiale

La parlamentarele din 2012, circa 60.000 de români din Diaspora și-au exprimat votul. La cele prezidențiale din 2009, în primul tur, au votat 95.068, iar la al doilea tur 147.754. Cea mai mare prezență a fost la prezidențialele din 2014. La primul tur au votat 161.054 de persoane, iar la al doilea 378.811. Nu există o statistică exactă a românilor aflați peste hotare, dar estimările neoficiale apreciază că ar fi vorba de 3-3,5 milioane de cetățeni, majoritatea fiind în Italia, Spania și Marea Britanie.

Tomac acuză „pelerinajul” la Ambasada Rusă

„Cunosc parlamentari care trec pragul Ambasadei Federaţiei Ruse mai des decât trec pragul la biserică, mai des decât intră într-o biserică. (...) În România există oameni politici care, deși nu o fac ostentativ, sunt extrem de puternic cuplaţi la tot ceea ce înseamnă putere de decizie rusească”, a declarat, la reuniunea de la Izvorul Mureșului, Eugen Tomac, președinte executiv al PMP. El a răspuns astfel la o întrebare referitoare la existenţa unor parlamentari sau funcţionari români care sunt pro-ruși. Tomac a afirmat că fostul premier Tăriceanu l-a primit în 2007 pe un „influent cetățean al Federaţiei Ruse, Alexandr Kondyakov” și anul trecut l-a invitat în România, în incinta Palatului Parlamentului, pe președintele Dumei de Stat, Serghei Narâșkin, „care are interdicție în spațiul european”. De altfel, Narâșkin a ținut în discurs în plenul Senatului. La Izvorul Mureșului a vorbit și fostul președinte Traian Băsescu, care a insistat asupra unirii cu Republica Moldova. „Acum e momentul să vorbim despre unire. Nu trebuie să fie două Românii, una în stânga, una în dreapta Prutului. Unirea cu Transnistria în corpul Republicii Moldova nu se poate”, a declarat Băsescu. El a mai spus că unirea trebuie făcută prin votul Parlamentului de la Chișinău, nu prin refrendum. „Un referendum de unire nu ar trece în Republica Moldova. În România ar trece, dar acolo nu”, a explicat Băsescu, care a apreciat că, totuși, cetățenii Republicii Moldova ar putea fi atrași de promisiunea unor pensii ca în România. 

sursa: evz.ro 

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1688 (s) | 24 queries | Mysql time :0.042571 (s)