News Flash:

Ei sunt oamenii care au stat in spatele MARILOR AFACERI ale Iasului. Dezvaluirile sunt SPECTACULOASE si TULBURATOARE

14 Februarie 2017
392 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6578 RON (+0.0019)
USD: 3.9575 RON (+0.0058)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Vedere Generala
• Au ajuns la Iasi, in urma cu mai bine de jumatate de mileniu! • Au marcat, in special de-a lungul secolului al XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, atat economia, cultura dar si viata spirituala a urbei • Erau faimosi pentru afacerile lor, edificiile de cult, creatiile artistice si actiunile sociale • Interesant este ca, la finalul anului 1939 (inainte de inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial - n.r.), la o populatie de peste 82 mii locuitori a fostei capitale a Moldovei, aproximativ 50 mii apartineau acestei faimoase comunitati in intreaga lume • Trist este ca, acum, doar putin peste 300 de familii mai locuiesc aici • Urmariti, un interesant si concis interviu filmat cu Abraham Giltman, actualul lider al comunitatii evreiesti din Iasi 
 
Este una dintre cele mai interesante, originale, emotionante dar si tragice povesti a unei comunitati care a marcat, definitiv, istoria Iasului in ultima jumatate de mileniu! Erau faimosi pentru afacerile lor, edificiile de cult, creatiile artistice si actiunile sociale. Extrem de important de mentionat este ca, la finele anului 1939 (inainte de inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial - n.r.), la o populatie de peste 82 mii locuitori a fostei capitale a Moldovei, aproximativ 50 mii apartineau acestei faimoase comunitati in intreaga lume. Dramatic este ca, acum, doar putin peste 300 de familii mai locuiesc in tot Iasul. 

Citeste si : Scene senzationale surprinse intr-o cladire din Iasi. Totul a fost tinut secret pana acum - GALERIE FOTO EXCLUSIVA
 

Motor al economiei, culturii si educatiei
 

Timp de un secol si jumatate, urbea a avut doar de castigat ca urmare a contributiei, in special pe zona comercial - financiara, a evreilor. Mai mult, aici au ridicat prima Sinagoga din Tarile Romane, primul teatru si primul cimitir. 

"Atestarea evreilor la Iasi duce pana undeva in 1450, in actualul cartier al urbei numit Tatarasi, mai exact in zona Ciurchi, la numarul 130, s-au pus bazele celui mai vechi cimitir al evreilor din Tarile Romane. De asemenea, primul teatru si prima Sinagoga de pe meleagurile romanesti au fost fondate tot in capitala Moldovei. De asemnea, actuala zona Targu-Cucului, Pacurari, Piata Unirii sau la Hala, erau centre unde evreii avea multe afaceri, de la pravalii, farmacii, iar pe strada actuala Independentei sau Lapusneanu aveau numeroase restaurante. Da, au adus un mare aport la economia Iasului evreii, in secolul al XIX-lea, ei mergand cu marfa de vanzare tocmai in portul Braila, de unde aduceau alte produse", marturiseste Abraham Giltman, actualul lider al comunitatii evreiesti din Iasi 

Citeste si : EXCLUSIV! Nimeni nu a crezut ca se va ajunge AICI! Aparitie MISTERIOASA in turnul unei celebre cladiri din Iasi - GALERIE FOTO, VIDEO
 

Povestea primului teatru evreiesc
 
Pe de alta parte, intr-o cladire aflata pe strada Arcu, demolata in anul 2005, in prima jumatate a secolului al XX-lea, erau programate piese de teatru. Concret, in baza Listei Monumentelor Istorice (LMI), din anul 1992, pe strada Arcu, nr. 11 din Iasi, figura o casa - monument, ridicata in stil oriental si cu o arhitectura aparte. Datele indica faptul ca, pana la declansarea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, aici a functionat Teatrul Evreiesc. Grav afectata de bombardamente, dupa instaurarea Regimului Comunist in tara noastra, edificiul a fost nationalizat. 

Citeste si : EXCLUSIV! Testamentul unic al unui celebru afacerist german la Iasi. Acesta a avut angajati evrei - GALERIE FOTO

De asemenea, dupa 1989 a fost lasat complet in paragina si s-a degradat iremediabil. Asa cum s-a intamplat in numeroase cazuri din tara noastra, o serie de cladiri remarcabile si cu un trecut special, si cea unde a functionat cel de-al II-lea Teatru Evreiesc din oras (primul fondat de Avram Goldfaden care a fondat, in anul 1876 la Iasi primul teatru profesionist în limba idis din întreaga lume - n.r.). 

"Anul constructiei acestei cladiri se pare ca este 1920, dupa cum reiese din fisa tehnica a imobilului aflata la Primaria Iasi. Constructia era dezvoltata in cea mai mare parte in forma de U, cu laturi inegale si avea regim de inaltime demisol si parter, iar partial demisol, parter si etaj. O parte insemnata a constructiei a fost demolata in anul 1963. La acele vremuri, ca proprietar apare un anume Tabio Celesi din Italia. Cu toate acestea, este posibil ca aceasta cladire sa fie mult mai veche, undeva de la finalul secolului al XIX-lea. Concret, in Lista Monumentelor Istorice din anul 1992, ea figureaza ca monument din secolul al XIX-lea. Este vorba de o casa ridicata in stil oriental. Practic, in baza marturiilor avute de la fosti si actuali proprietari din zona Arcu, aici a functionat Teatrul Evreiesc din Iasi. Este vorba de un al doilea asemenea asezamant cultural remarcabil, dupa cel fondat de Avram Goldfaden. 
 
Neamtul care a dezvoltat o afacere cu angajati evrei 
 
Legat de comunitatea evreilor, ca un paradox al istoriei, in 1908, germanul Martin Buchholzer amenajeaza o spalatorie si o vopsitorie chimica in zona Pacurari. De asemenea, un an mai tarziu el este autorizat sa-si extinda fabrica si tot atunci isi doteaza fabrica cu utilaje aduse din Germania. Cladirile pe care le dezvolta intre 1909 si 1927 sunt fundatii din piatra, ziduri de caramida, plansee din boltisoare de caramida intre grinzi metalice si invelitoare din tigla solzi sau tabla de fier pe sarpanta de lemn. 


In 1929 acesta construieste o noua cladire pentru muncitori, iar in anul 1932 fabrica este asigurata contra incendiilor printr-o instalatie unica in tara si o gura de apa intr-o dimensiune mare. In 1934 aduce un calandru (masina alcatuita din mai multi cilindri, printre care se trece un material fie din hârtie sau tesaturi pentru a-l subtia, netezi sau imprima - n.r.). In anul 1940, marea fabrica de boiangerie si vopsitorie chimica Martin Buchholzer este mobilizata pe loc... Anii grei ai celui de-al Doilea Razboi Mondial isi aratau coltii... Drept urmare, in 1947, aceasta este nationalizata, continuandu-si activitatea ca Industria Mica (fosta Moldova Tricotaje sau Fabrica de Textile - n.r.). 
 

Benjamin Fondane, evreul din Iasi gazat la Auschwitz
 
La finele secolului al XIX-lea, la Iasi se nastea Benjamin Fundoianu sau Benjamin Fondane, pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler sau Wechsler. Acesta era baiatul unei familii instarite de evrei, originari din tinutul Herta in acele vremuri. Nimeni si nimic nu avea sa anticipeze sau sa anunte viata extrem de zbuciumata si moartea crunta de care avea sa aiba parte micutul Benjamin.

Inca din copilarie, apropiatii acestuia si-au dat seama de talentul lui pentru ludic si literatura. Drept urmare, Fondane a fost unul dintre absolventii cei mai buni ai actualului Colegiu National. Fondane a devenit unul dintre cei mai prolifici si importanti intelectuali romani care au trait la Paris in perioada interbelica. Acesta este gazat, la Auschwitz, alaturi de sora sa. 
 
Palatul bancherului Iacob Neuschotz, de pe Cuza Voda 
 
O alta constructie emblematica pentru centrul Iasului, existenta partial si astazi, este palatul bancherului Iacob Neuschotz sau Jacques de Neuschotz. Acesta l-a ridicat intre anul 1901 si pana in 1911. La mijlocul secolului al XIX-lea, Neuschotz era cunoscut si ca mare binefacator al comunitatii evreiesti din Iasi. 

"Palatul era, se pare, si sediu al afacerilor proprii, el preferând sa locuiasca efectiv, cel putin în ultimii ani de viata, în vila sa «Mon Repos» din Copou - cumparata de la Mihail Kogalniceanu. Detinea, oricum, mai multe imobile în oras: pe Strada Mare (Stefan cel Mare de astazi - n.r.), unde a fost amenajat asa-numitul hotel «de Nord», pe Strada de Jos, unde s-a înfiintat «Orfelinatul Iacob si Fanny Neuschotz». Succesul proprietarului, care «s-a înaltat dintr-un unghi întunecos al târgusorului Herta, într-un palat splendid din Iasi» era, în ochii contemporanilor, ilustrat în buna masura chiar prin frumusetea acestui edificiu. Stilul arhitectural ilustrat aici, ca si în alte «locuinte burgheze» de secol XIX, cum ar fi casa profesorului Gh. Bogdan de pe strada Berthelot din Copou sau casa Wachtel de pe bulevardul Independentei, este considerat a fi «eclectic» de «scoala franceza»", se arata in documentele Directiei Judetene pentru Cultura (DJC). Continuarea reportajului legat de istoria comunitatii evreiesti din Iasi, doar pe www.bzi.ro

 

Faimoasele sinagogi ale Iasului 
 
Dintre acestea, sinagogile ridicate la Iasi sunt printre cele mai importante edificii ridicate de evrei. Una dintre ele este si Sinagoga Merarilor, construita în anul 1865, tocmai in fostul cartier evreiesc Târgu Cucu. De asemenea, tot aici este plasata si faimoasa "Casa de la cinci drumuri", o cladire monument de patrimoniu national. Ea a fost construita în anul 1820. În prezent, aici se afla sediul Comunitatii Evreilor din Iasi. Mai mult, conform unor date istorice, aici s-ar fi aflat si o fabrica de bomboane administrata tot de un evreu. In acelasi areal regasim si urmele Sinagogii Mari.

"Existenta unui rabinat in Iasi, de multe veacuri, marturiseste vechimea evreilor in capitala Moldovei. In trecut, la Iasi se aflau aproximativ 90 de sinagogi si case de rugaciune, in Sararie, Strada Sinagogilor, C. Negri, Tutora, Socola, Elena Doamna, purtand numele familiilor mari. Printre cele mai importante pot fi mentionate: Sinagoga Mare din Targu Cucu este foarte veche, construita in stil baroc tarziu. Hrisovul domnesc din 1666 evidentiaza cumpararea acestui loc. Inaugurata sub pastorirea lui Natan Hanover, in 1670, aceasta sinagoga exista si azi in forma din 1762. A fost refacuta dupa incendiul din 1822. Sinagoga Mare din Podu Ros, refacuta in 1782 si 1821 este un alt exemplu. Aici au pastorit Rabi Iehosua Hesi(1803-1811) si Zvolever Rav(1808-1821). A fost refacuta in 1864 dar a fost, insa, demolata in 1803-1811. Mai putem vorbi si de Sinagoga Mare din Pacurari, cu acte de cumparare din 1852 si a functionat din 1898", se arata in documentele Directiei Judetene pentru Cultura (DJC)
 
Faimoase edificii evreiesti din oras 
 
Pe lânga sinagogi, comunitatea evreiasca din Iasi a avut de-a lungul vremii o serie de alte institutii si cladiri comunitare, multe pierdute astazi. Astfel, comunitatea a înfiintat în 1937, la initiativa lui Grimberg Moldovan, Societatea "Esras Aniim" menita sa ofere pensii cersetorilor pe baza de donatii si ajutor de la organizatii evreiesti internationale... Fara îndoiala însa ca cele mai importante ale comunitatii au fost cele spitalicesti. 

Citeste si : Acestea sunt cladirile de senzatie din Iasi. Orice evreu din lume si-ar dori sa intre in ele - GALERIE FOTO

Spitalul Israelit, construit cel târziu la 1772 (conform inscriptiei de pe frontispiciu, dar probabil mai vechi de atât), numit initial hekdes, a devenit în timp, prin donatii si administrare, unul din spitalele cele mai puternice din oras, servind în egala masura pe evrei si pe români. Un alt spital important a fost Spitalul de copii Dr. L. Ghelerter, construit în 1937 de Societatea Fraterna Israelita, de întrajutorare, înfiintata la rândul ei în 1875, care s-a ocupat într-o prima faza de orfani si care, prin buna administrare, a reusit sa ajunga la bunastarea ce i-a permis ridicarea unui spital. 

"Pe lânga spitale, comunitatea a construit în 1928 o societate de întrajutorare, iar în 1938 o policlinica numita, nu întâmplator, "Iubirea de Oameni", deschisa tuturor, indiferent de religie si etnie. În plus, mai existau în Iasul evreiesc o societate de întrajutorare numita "Caritas Humanitas", fondata în 1901, o institutie de binefacere pentru ajutorarea fetelor sarace la maritis, înfiintata în 1922, cu un azil de noapte, organizat din 1922, dupa cel de batrâni de la 1890. Ghizela si Arnold Weinrauch au creat, în 1924, doua orfelinate - Orfelinatul evreesc, aparut la initiativa lui Moritz Wachtel si David Hertzenberg si prin efortul Otiliei Braunstein si Sofiei Blumenfeld, sub patronajul Reginei Maria, dar si Casa de Orfani Iacob si Fanny Neuschotz, înfiintata la 1868. Din toate acestea, astazi, nu a mai ramas mare lucru. Doar un monument din curte mai aminteste de Spitalul Israelit, iar celelalte cladiri înca în picioare nu sunt marcate. 

Citeste si : S-a intamplat intr-un cimitir din Iasi. Marturiile contin detalii cu un mare impact emotional - GALERIE FOTO 

Galerie Foto

Abraham_GHILTMAN_1

povesti afaceri abraham giltman monument cladiri evrei societate
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1823 (s) | 35 queries | Mysql time :0.032527 (s)