News Flash:

Interviu cu Bogdan Olteanu, BNR: Romania nici nu poate, nici nu vrea să adopte acum moneda euro. Sfat pentru romanii cu credite în franci elveţieni

30 Aprilie 2014
938 Vizualizari | 0 Comentarii
mediafax group octav ganea

Bogdan Olteanu, unul dintre cei trei viceguvernatori ai Băncii Naţionale a României (BNR), spune că nu s-a gândit încă dacă va candida pentru un nou mandat în Consiliul de Administraţie al băncii, însă, în ceea ce priveşte funcţia de guvernator, speră ca "lucrurile să fie deja lămurite", referindu-se la faptul că, în situaţia în care va candida, funcţia îi va reveni guvernatorului Mugur Isărescu.

Cât priveşte o opţiune pentru un post guvernamental, Olteanu este rezervat:  ”Nu văd pe cineva care să spună «Mi-aş dori să fiu ministru de Finanţe» decât dacă e foarte necunoscător al lucrurilor".

Mandatul actualului "board" expiră la finele acestui an. În luna octombrie, liderii partidelor politice vor alege alţi nouă membri care să asigure, pentru următorii cinci ani, ţintirea inflaţiei şi politicilecursului de schimb, precum şi stabilitatea sistemului bancar.

Olteanu, la bază jurist, a fost, în 2009, un candidat surpriză la conducerea BNR, venit pe filiera PNL. Dacă la început de mandat, Olteanu a fost rezervat în privinţa intervenţiilor sale publice, cinci ani mai târziu, viceguvernatorul BNR şi-a intrat în rol şi vorbeşte degajat despre evoluţiile economice şi aşteptările băncii, însă păstrând un stil conservator, consacrat de oficialii BNR.

Într-un interviu gândul, Olteanu a explicat de ce România nu poate şi nici nu vrea să adere în momentul de faţă la zona euro. Totodată, oficialul BNR a arătat că în calea creditării mai există cel puţin un impediment, lipsa garanţiilor, în contextul în care bancherii au început să scadă dobânzile.

Bogdan Olteanu a mai vorbit despre cele mai recente evoluţii de la Frankfurt şi modul în care va fi afectat sistemul bancar local de decizia de a adera la uniunea bancară, despre evoluţia cursului de schimb şi despre "capcanele" directivei care le va permite românilor să schimbe creditele din valută în lei fără refinanţare.

Olteanu: Nici nu putem şi nici nu vrem să aderăm la euro acum

Indiferent de întrebare, viceguvernatorul oferă un răspuns care nu lasă loc de nuanţe sau interpretări. "De ce nu aderăm la zona euro?". "Trecerea la euro este o obligaţie pe care România şi-a asumat-o. România nu va opta dacă să treacă sau nu la euro. Toţi ne-am asumat prin tratatele de aderare pe care le-am semnat, România, Bulgaria, Cehia, Polonia şamd că vom adera la euro", a subliniat el.

Abia apoi a început să enumere motivele din cauza cărora România nu vrea şi nici nu poate să profite în acest moment de o eventuală trecere la euro. Pe de o parte, România nu îndeplineşte o serie de condiţii.

"Nici nu putem şi nici nu vrem. De putut nu putem din motive formale. Există vechile criterii de aderare, de la Maastricht şi există un tablou mai nou şi mai complex de criterii economice", a explicat Olteanu.

Criteriile de la Maastricht, în număr de cinci, se referă la stabilitatea cursului, la nivelul deficitului bugetar, la nivelul datoriei publice, la inflaţie şi la ratele dobânzilor pe termen lung, respectiv costurile la care statul se împrumută. Dacă pe primele trei le îndeplinim, la ultimele două depindem şi de evoluţiile din celelalte state membre, n-a spus el.

"Probabil îndeplinim sau posibil îndeplinim şi în ce priveşte inflaţia medie. Spun posibil pentru că ştim în linii mari cât a fost inflaţia medie anul trecut, a fost sub 4%, dar nu ştim cât a fost inflaţia pentru că nu s-au dat datele publice finale pentru cele 27 de ţări. Trebuie să ai inflaţia cu 1,5% mai mare decât cele mai bune trei. Rămâne de văzut", a explicat Olteanu.

În afară de atingerea acestor parametri, tratatul prevede şi menţinerea lor în mod "sustenabil", a adăugat viceguvernatorul BNR.

"Însuşi tratatul de la Maastricht spune că trebuie să-i atingi şi să-i păstrezi în mod sustenabil (...) Asta e un motiv pentru care nici nu am putea. Al doilea motiv este că după criză s-a constatat că mai există nişte indicatori care, chiar dacă îndeplineşti criteriile de la Maastricht, pot să-ţi dovedească din timp că economia nu merge bine", a adăugat el.

Cu toate acestea, principalul motiv pentru care aderarea la euro a fost amânată se referă la nivelul de trai, mai exact la indicatorul PIB pe cap de locuitor, un capitol la care România nu stă prea bine, în comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii.

"Ceea ce nu e însă realizat şi de asta ajungem la partea pentru care nu vrem în acest moment, ceea ce trebuie să ai şi au dovedit Grecia poate şi Spania şi Portugalia, trebuie să ai convergenţă reală economică, ceea ce înseamnă o productivitate suficient de mare compatibilă cu cea a ţărilor din nucleul dur şi un PIB/cap de locuitor, sigur, corectat cu putere de cumpărare. Dincolo de matematici, e important să te apropii şi din punct de vedere al nivelului de trai", a precizat Olteanu.

Avantajele schimbării monedei naţionale

Românii se vor putea împrumuta la costuri mai scăzute odată cu aderarea la zona euro, ca urmare a reducerii costurilor de finanţare pentru sistemul bancar, a arătat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.

"Avantajele directe pentru cetăţeni, avantajul cel mai perceptibil va fi cel al scăderii costurilor de finanţare pentru că, intrând în nucleul dur al Uniunii Europene, creşte credibilitatea României, se reduc costurile de finanţare pentru sistemul financiar din România şi implicit se vor reduce şi costurile de finanţare, vorbim de euro, faţă de finanţarea în euro din prezent pentru gospodării, pentru companii", a explicat el.

Totodată, românii care vor călători nu se vor mai "pierde" în efectele cursului de schimb, a adăugat Olteanu.

Printre efectele indirecte ale schimbării monedei se numără şi reducerea costurilor de finanţare pentru companii.

"Dincolo de asta, efectele indirecte sunt semnificative şi ţin de reducerea costurilor de tranzacţionare pentru companii care se regăsesc până la urmă în creşterea atractivităţii economice a României pentru că este într-o zonă de elită economică, într-o zonă credibilă economică. Toate aceste lucruri se regăsesc indirect", a arătat Olteanu.

Când îşi va reveni creditarea

Creditarea s-a redus cu 3,3% în 2013, pe fondul diminuării împrumuturilor în valută care au scăzut cu 5,7% (exprimate în lei). Pe de altă parte, soldul creditului neguvernamental în lei s-a majorat cu 0,7%, potrivit celor mai recente date ale BNR.

Banca Naţională se aşteaptă ca acest trend să continue, iar creditarea să fie relansată cu sprijinul împrumuturilor în monedă naţională, spune Olteanu.

"Pe măsură ce va prinde avânt creditarea în lei ea va depăşi scăderea creditării în euro şi atunci se va numi o relansare a creditării, dar repet, aici e vorba de un mix de politici (monetare şi guvernamentale n.r.)", a arătat viceguvernatorul BNR.

O măsură care a venit în sprijinul creditării în lei a fost relaxarea politicii monetare, respectiv ciclul de reducere a dobânzii cheie de politică monetară, cea care dă "tonul" dobânzilor din piaţă, ciclu început de Banca Naţională anul trecut. La finele anului, dobânzile împrumuturilor în lei au atins nivelul celor în valută.

Bogdan Olteanu nu este adeptul teoriilor conform cărora creditarea nu poate fi stimulată prin reducerea dobânzilor.

"Asta ar însemna că cererea de credite este total inelastică. Adică, indiferent de preţ, oamenii tot atâta se vor împrumuta, evident neadevărat", a spus el, adăugând că nu doar dobânzile au reprezentat un impediment.

"Costul creditării n-a fost singurul impediment al creditării. Cel puţin încă un impediment mai există pe partea cererii şi e vorba de garanţii. Companiile româneşti şi gospodăriile româneşti nu prea mai au mijloace prin care să garanteze. Foarte multe au fost folosite, au scăzut şi valorile lor pentru că a existat o sensibilă reducere a preţurilor activelor imobiliare în special. Aici sigur însă nu mai vorbim de o politică a băncii centrale, aici poate exista o politică guvernamentală şi ea se regăseşte de exemplu, în alocarea unor plafoane pentru garantarea împrumuturilor către IMM-uri", a explicat viceguvernatorul BNR.

Un instrument eficient, folosit şi de guvernele din alte state europene, au fost, din punctul său de vedere, fondurile şi mecanismele de garantare a creditelor.

Olteanu: Nu văd foarte avantajos să refinanţezi un credit în franci elveţieni

Întrebat dacă directiva europeană privind conversia creditelor din valută în monedă locală, fără necesitatea refinanţării împrumuturilor, îi avantajează pe datornici, Olteanu a precizat că "uneori poate ajuta".

"Nu în toate cazurile ajută pentru că, de exemplu, în acest moment nu văd foarte avantajos să refinanţezi un credit în franci elveţieni. Francul elveţian este sau a fost până de curând, a ajuns la maximul său imaginar. Nu o luaţi ca pe o indicaţie de curs, dar, inclusiv Banca Elveţiei a anunţat public că nu va permite niciodată ca francul să meargă dincolo de acea apreciere. Dacă acum îţi transformi creditul din franci elveţieni în lei de exemplu, îl transformi la cel mai prost curs posibil al francului elveţian şi vei suporta rate foarte mari în continuare", a explicat el.

În opinia sa, odată cu relaxarea economică în zona euro, francul se va deprecia, ceea ce va duce implicit la scăderea ratelor pentru datornicii care s-au împrumutat în moneda elveţiană.

"Sigur, acea directivă va introduce o opţiune care în anumite împrejurări poate fi favorabilă. Ea nu este favorabilă în toate împrejurările", a mai spus Olteanu.

De ce nu s-a apreciat leul în raport cu euro

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu susţine că leul nu s-a apreciat în raport cu euro, la nivelul de dinainte de criză deoarece asupra monedei naţionale acţionează atât economia reală, care a dus la îmbunătăţirea unor indicatori precum deficitul bugetar sau creşterea economică, cât şi o piaţă financiară "care nu e neaparat conectată cu economia reală".

"Sunt două pieţe care acţionează asupra leului. E economia reală. Desigur, ceea ce spuneţi dvs. este cât se poate de solid, dar, ar trebui ca în funcţie de creşterea competitivităţii, de creşterea economică şi aşa mai departe, aceste lucruri să se reflecte asupra cursului de schimb. Există însă şi o piaţă financiară care nu e neaparat conectată cu economia reală, o piaţă financiară globală", a explicat el.

Efectele acestei pieţe financiare internaţionale s-au simţit, spre exemplu, în 2006-2007, odată cu intrările masive de capital, care au "creat evoluţii ale cursului de schimb care nu erau neaparat legate de economia reală sau care nu au avut neaparat asupra economiei reale efectele la care te-ai fi aşteptat. A fost o apreciere de vreo 50% a leului care nu a dus de exemplu la scăderea exporturilor", a argumentat viceguvernatorul BNR.

Olteanu a adăugat că nivelul de acum al cursului este, potrivit macroeconomiştilor BNR, în marja cursului real efectiv.

Implicarea băncilor în absorbţia fondurilor europene

Banca Naţională sprijină iniţiativa Ministerului Fondurilor Europene de a implica băncile în procesul de absorbţie a banilor de la Bruxelles. Bugetul de stat ar avea de câştigat de pe seama unui astfel de mecanism deoarece băncile ar putea să asigure cofinanţarea, ceea ce ar degreva Trezoreria de plăţi semnificative. În 2013, spre exemplu, guvernul a majorat la a doua rectificare bugetară ţinta de deficit, de la 2,3% din PIB la 2,5% pentru a asigura banii necesari pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene.

"E o soluţie bună şi din punct de vedere a reducerii birocraţiei publice şi din punct de vedere al încurajării băncilor să finanţeze partea de cofinanţare şi din punct de vedere al reducerii implicării statului în procesul de finanţare pentru că în acest moment una din poverile importante ale bugetului, cel puţin pe partea de lichiditate, de administrare a fluxurilor este să finanţeze proiectele europene până la momentul la care încasează banii de la Bruxelles. Acest efort poate să fie preluat de bănci, sigur e un efort remunerat, deci va fi preluat contra unei remuneraţii cuvenite, dar asta va degreva mijloacele bugetare şi va permite bugetului să-şi folosească resursele în alte direcţii", a explicat Olteanu.

Schema poate fi implementată cel mai devreme în următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, respectiv 2014-2020.

"Anumite proiecte, cele care sunt destinate mediului privat, vor permite depunerea aplicaţiilor la bancă. Studiul de bancabilitate, dar şi de eligibilitate va fi făcut de către bancă. Banca va face şi o ofertă probabil de cofinanţare. Banca va asigura prefinanţarea după care se va îndestula de la bugetul european prin intermediul bugetului de stat", a explicat Olteanu, adăugând că un model similar funcţionează în Polonia.

Un nou mandat în CA-ul BNR

Întrebat dacă intenţionează să candideze pentru un nou mandat în Consiliul de Administraţie al BNR, Olteanu a spus că va trage o linie la vară, când se vor împlini zece ani de când ocupă o funcţie publică.

"Eu am spus la început că vreau întâi să trag o linie după mandat, să văd dacă e la plus sau la minus şi după aceea să văd ce fac mai departe. Pentru mine e şi o opţiune importantă. Voi împlini zece ani de serviciu public înalt la sfârşitul acestui an şi cred că e un moment în care trebuie să hotărăşti dacă rămâi în serviciul public sau te întorci în mediul privat. Zece ani pot fi suficienţi. Mă mai gândesc", ne-a declarat Olteanu.

Întrebat dacă vizează funcţia de guvernator a Băncii Naţionale, viceguvernatorul a precizat că "în niciun caz în acest an şi sper ca lucrurile să fie deja lămurite. N-am eu calitatea să mă pronunţ pentru alţii şi în orice caz nu pentru domnul guvernator, dar sper ca lucrurile să fie deja lămurite".

Întrebat dacă ar fi tentat de un post de ministru de Finanţe, Olteanu a spus că "nu ştiu cine ar fi tentat de acel post. O asemenea răspundere o primeşti pentru că trebuie nu pentru că ţi-o doreşti, cred eu. Nu văd pe cineva care să spună <Mi-aş dori să fiu ministru de Finanţe> decât dacă e foarte necunoscător al lucrurilor".

Reguli noi pentru bănci

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat ca România vrea să adere la Uniunea Bancară, încă de la formarea acesteia, cu toate că, oficial, nefiind parte a zonei euro, o decizie în acest sens putea fi amânată.

"Cu această ocazie, am afirmat intenţia României de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că pe piaţa bancară a României îşi desfăşoară activitatea cele mai multe bănci din zona euro, 75% din piaţă fiind ocupată de bănci din zona euro", a declarat preşedintele după ultimul Consiliu European, în decembrie 2013.

Bogdan Olteanu susţine că România va avea o serie de beneficii, cu toate că o parte dintre regulile de supraveghere şi reglementare se vor schimba, o serie de atribuţii ale BNR urmând să fie transferate către Frankfurt, respectiv către Banca Centrală Europeană (BCE).

"Punctul meu de vedere este că principalul beneficiu este reducerea riscului asociat ţării şi sistemului bancar. Asta înseamnă practic că băncile vor aduce bani şi se vor finanţa şi vor finanţa la costuri mai mici pentru că fiind parte a unui cerc, a unui core a Uniunii Europene, în felul acesta simplificăm procesul de evaluare pe care îl fac finanţatorii băncilor. N-au ei o capacitate şi o disponibilitate atât de largă încât să analizeze 28 de ţări membre să vadă cât de credibilă sau necredibilă e supravegherea bancară, cât de strânse sau mai laxe sunt reglementările bancare din fiecare ţară şi atunci sigur ei privesc pe o hartă geopolitică şi economică, centrul este evident Germania când vorbim de Europa. Cu cât eşti mai aproape din punct de vedere economic şi financiar-fiscal de Germania, riscul de ţară este considerat mai mic, cu cât eşti mai departe, e mai mare", a explicat el.

Unificarea reglementării va "nivela terenul", ceea ce se va dovedi în avantajul României deoarece se va uniformiza, spre exemplu, modul de raportare a creditelor neperformante.

"Acum, în fiecare ţară de exemplu, nivelul creditelor neperformante se calculează altfel. Nu ne convine, întâmplător, nouă românilor asta nu ne convine. Ceilalţi ar sta mai rău. Nu e o bucurie pentru noi, dar ar fi o prezentare echitabilă a unor pieţe şi sigur că investitorii ar privi altfel România, în mod relativ deci şi asta e important, faptul că va exista o reglementare comună, o uniformizare a standardelor e un beneficiu", a arătat viceguvernatorul BNR.


g ndul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1776 (s) | 35 queries | Mysql time :0.023307 (s)