News Flash:

Iohannis, în pact cu Ponta

12 Ianuarie 2015
708 Vizualizari | 0 Comentarii
iohannis armata
Liderii PSD, PNL, UNPR, PC, UDMR, PP-DD şi reprezentanţii minorităţilor în Parlament s-au întâlnit astăzi, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis. Primele consultări cu partidele parlamentare au avut ca temă bugetul Apărării, insuficient în acest acest moment pentru a acoperi angajamentele luate de România faţă de NATO. În condiţiile în care toate partidele şi-au dat acordul, Preşedinţia a programat deja semnarea pactului pentru mâine, la ora 10.00. Dincolo de acordul pentru Apărare a cărui semnare era de altfel, previzibilă, filmul primelor consultări de la Cotroceni din mandatul lui Iohannis a dat şi imaginea coabitării.

Foto: Adrian Pîclişan // Mediafax
Prima serie a consultărilor din mandatul preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare s-a încheiat astăzi cu anunţul oficial al consensului asupra finanţării suplimentare a Armatei, nu imediate însă, ci din 2017, "pe o perioadă de cel puţin 10 ani". Un consens pe cât de rapid pe atât de formal, în condiţiile în care pe de o parte creşterea minimală a bugetului Apărării, necesară acoperirii angajamentelor deja asumate la ultimul Summit NATO nu este posibilă, deocamdată, decât prin extinderea deficitului cu 0,3%, pentru care este nevoie de obţinerea unei derogări de la Bruxelles, pe de altă parte simpla semnare a unui acord mâine dimineaţă la ora 10.00 nu înseamnă o garanţie politică a faptului că interesele electorale nu vor prevala în faţa finanţării înzestrării Armatei.

În acest moment, Pactul pentru Apărare are, astfel, doar valoarea unei declaraţii de intenţie în contextul prezenţei adjunctului Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, la Bucureşti în zilele următoare, al vizitei pe care Klaus Iohannsi o face pe 15 şi pe 16 ianuarie la Bruxelles, având pe agendă inclusiv discuţia despre derogarea în privinţa deficitului pentru 2015, dar şi al vizitei la Chişinău programate pe 22 ianuarie.

Iohannis: "Nu mai trebuie irosit niciun leu, aşa cum s-a întâmplat"

În logica unui angajament, deocamdată formal, în faţa NATO şi-a anunţat "consensul necesar" asupra pactului şi Klaus Iohannis. "Europa şi NATO trebuie să facă faţă celei mai mari provocări de securitate de la încheierea Războiului Rece încoace. Pentru prima dată un stat apelează la forţa pentru a redesena graniţele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră şi nu pot fi ignorate. Suntem membri NATO, dar lucrul acesta nu înseamnă ca trebuie să stăm şi să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea, plătind din bugetele ţărilor proprii pentru noi. Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă", a spus preşedintele la finalul discuţiilor cu partidele.

Procentul de 2% din PIB pentru Apărare, promis de România constant în ultimii ani la toate reuniunile NATO, dar mai ales în septembrie, la Summitul din Ţara Galilor în care s-a pus în discuţie amplasarea unui comandament regional al forţelor rapide de reacţie la Marea Neagră, ar urma să fie deocamdată precedat de un plan de înzestrare realist al Ministerului Apărării. "Trebuie însă să avem viziune pentru aceste lucruri şi cer Ministerului Apărării să întocmească un program multianual de înzestrare bazat pe nevoile reale ale Armatei, care să ţină cont de provocările de securitate şi de obligaţiile noastre ca membru al NATO. Orice leu al cetăţeanului român este necesar să fie investit acolo unde trebuie în apărare şi nu mai trebuie irosit, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut", a adăugat Iohannis.

Filmul consultărilor de la masa coabitării. Ponta: "E de o sută de ori mai normal ca înainte"

Dincolo de acordul pentru Apărare a cărui semnare era de altfel, previzibilă, filmul primelor consultări de la Cotroceni din mandatul lui Iohannis a dat şi imaginea coabitării.

"Doresc să mulţumesc tuturor participanţilor la aceste consultări care astăzi au avut un rezultat foarte bun. Liderii partidelor parlamentare şi deputaţii minorităţilor naţionale au înţeles pe deplin necesitatea încheierii acestui acord politic, pe o temă importantă a securităţii naţionale", a spus a final Iohannis, vorbind nu din sala de conferinţe, aşa cum făcea Băsescu, ci din Sala Unirii, de "respectul clasei politice pentru militari" şi cum trebuie tradus în fapte.

În plus, faţă de formatul discuţiilor pe care Traian Băsescu le avea cu partidele, Klaus Iohannis a schimbat cadrul, chemând liderii politici în jurul unei mese, faţă în faţă cu consilierii săi: Andrei Muraru, Dan Mihalache, Cosmin Marinescu şi George Scutaru. "Felicitări pentru schimbare. E de o sută de ori mai normal ca înainte", a replicat, odată ajuns în sală, Victor Ponta.

PSD-iştii au fost de altfel primiii care au ajuns la consultările convocate de la ora 10.00. Victor Ponta a venit însoţit de miniştrii Liviu Dragnea, Mircea Duşa, Darius Vâlcov şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Aşa cum se anticipa,  PSD a acceptat pactul lui Iohannis. "Delegaţia Partidului Social Democrat a anunţat la finalul discuţiilor că va semna Acordul", a anunţat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Tatiana Niculescu Bran.

Intraţi 40 de minute mai târziu, liberalii au venit grupaţi în jurul Alinei Gorghiu, din partea fostului PDL fiind prezenţi Anca Boagiu şi Cătălin Predoiu, în lipsa lui Vasile Blaga. Din delegaţia PNL mai fac parte fostul ministru al Apărării, Alexandru Atanasiu, primarul sectorului1, Andrei Chiliman, şi secretarul general Marian Petrache, foşti colegi de partid cu care şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache s-a şi îmbrăţişat înaintea consultărilor. "Deşi în România există o istorie nefericită a acordurilor pe diverse domenii, avem încredere că acest acord va fi o realitate. Ne dorim ca de data asta să înţelegem că a fi partener serios într-o organizaţie înseamnă a-ţi respecta promisiunile şi angajamentele", a spus, la final, Alina Gorghiu, liberalii precizând, la întrebările jurnaliştilor legate de modificarea perspectivelor legate de Spaţiul Schengen, că aceasta a fost singura temă a întâlnirii.

Înainte ca timpul alocat UNPR să expire, vicepremierul Gabriel Oprea a ieşit şi el să anunţe că subscrie. Potrivit lui Oprea, în discuţia cu Iohannis a mai fost atins subiectul legilor ”Big Brother” sau a cartelelor pre-pay, în cazul cărora "UNPR consideră că este necesară o dezbatere publică între reprezentanţii societăţii civile, ai Guvernului, ai instituţiilor pe linia securităţii naţionale şi ai mediului academic".

În urma UNPR, liderul PC, Daniel Constantin a intrat cu senatorul Vasile Nistor, deputatul Bogdan Ciucă, primarul sectorului 4, Constantin Popescu Piedone, deputatul Damian Florea şi senatorul Eugen Durbacă. "Vom avea un pact pentru Apărare semnat zilele următoare", a tras ministrul Agriculturii concluzia oficială înaintea Preşedinţiei, plusând: "şi pe Agricultură şi pe Educaţie şi pe Sănătate ar trebui să avem un pact". Mai mult, Daniel Constatin spune că i-a sugerat lui Iohannis să facă un referendum "pentru a afla opinia poporului în privinţa formei de guvernare pe care ar trebui să o prindem în Constituţia revizuită", chiar dacă nici partidul său "nu are o opinie deocamdată" şi să înceapă o discuţie despre legea salarizării unice, în condiţiile în care "un director de audit dintr-o agenţie publică are salariul de două ori mai mare decât preşedintele Românei".

Un pact extins şi pentru Sănătate şi reluat în privinţa Educaţiei a cerut şi Kelemen Hunor, liderul UDMR delarându-se şi el favorabil unor alocări bugetare mai consistente pentru apărare: "Parteneriatul cu SUA ne obligă să facem un efort bugetar", crede Kelemen, care a propus de asemenea la Cotroceni "un acord între partidele politice, între majoritate şi minorităţile etnice" care să prevadă excluderea "cărţii naţionaliste" din campania electorală şi menţiunea că "drepturile nu se restrâng". În delegaţia UDMR a fost prezent şi Laszlo Borleby, al cărui dosar în care este acuzat de luare de mită a fost redeschis astăzi, Kelemen Hunor evitând însă să facă vreun comentariu legat de acest subiect: "Nu cunosc, la Cotroceni nu comentez".

Ultima delegaţie politică, cea a PP-DD, a intrat la consultări la ora 14.30. Dan Diaconescu a venit însoţit de Dan Diaconescu, Simona Man, Liviu Neagu, Radu Orzaţă şi Ionel Agrigoroaie. Din propriile spuse, Diaconescu i-a pus în vedere lui Iohannis ca noul membru al CNA pe care ar urma să îl numească ar trebui "să ia de urgenţă măsuri pentru rezolvarea cazului OTV".


ORA 10.00. Consultări cu PSD. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 10.45. Consultări cu PNL. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 11.30. Consultări cu UNPR. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto


ORA 12.15. Consultări cu PC. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 13.00. Consultări cu UDMR. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto



ORA 13.45. Consultări cu reprezentanţii minorităţilor din Parlament. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

ORA 14.30. Consultări cu PP-DD. Foto: Octav Ganea// Mediafax Foto

Ce s-a ales de Pactul pentru Educaţie din 2008

Invitaţia la primele consultări a fost trimisă oficial săptămâna trecută, de pe listă lipsind formaţiunile care, deşi au senatori sau deputaţi, nu au grupuri parlamentare constituite: PMP-ul Elenei Udrea şi PLR-ul lui Călin Popescu Tăriceanu. Intenţia anunţată a lui Iohannis este aceea de a propune un pact pentru Apărare.

Acordul politic, despre care Klaus Iohannis a vorbit la învestirea generalului Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major General, ar urma să fie valabil pentru cel puţin 10 ani, dacă şi partidele vor conveni asupra acestui lucru. "Propun tuturor factorilor politici, atât de la putere cât şi din opoziţie, să îşi asume clar menţinerea acestui obiectiv pentru cel puţin 10 ani. Nu voi accepta ca niciun Guvern, indiferent cine îl conduce, să nu îşi asume finanţarea asumată pentru Apărare", a spus preşedintele, ca avertisment pentru viitori şefi de Guvern însă.

Urgenţa legată de bugetul pentru Apărare a apărut în contextul în care cheltuielile la care România s-a angajat la Summitul NATO din septembrie, pentru a găzdiu un comandament regional la Marea Neagră, nu au acoperire în bugetul pentru 2015. Pentru a le asigura, Guvernul a cerut extinderea deficitului cu încă 0,3% din PIB, solicitare neacceptată în decembrie de reprezentanţii Comisiei Europene şi pentru care ar urma să se ceară acordul politic al Consiliului European.

Un pact similar, dar pentru Educaţie, a fost semnat în 2008 de toate partidele politice la iniţiativa fostului preşedinte, Traian Băsescu. Acordul prevedea printre altele alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educaţie, prevedere care nu a fost până acum respectată de niciun guvern, chiar dacă partidele semnatare au făcut parte din toate Cabinetele de la acel moment încoace.

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1709 (s) | 35 queries | Mysql time :0.031191 (s)