News Flash:

Klaus Iohannis: " Imi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerență, mai multă viziune și mai multă strategie"

21 Ianuarie 2016
280 Vizualizari | 0 Comentarii
Klaus Iohannis
Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, astăzi, la Cotroceni cu ambasadorii acreditați în România. Șeful statului a spus că anul 2015 a marcat începutul unui nou mod de a face politică.
România își menține obiectivul aderării la Schengen, deși, în prezent, spațiul de liberă circulație este pus sub semnul îndoielii. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenența la NATO și UE rămân pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României, a mai spus Klaus Iohannis. În ceea ce privește Republica Moldova, România este decisă să rămână un susţinător ferm al aspiraţiilor europene ale acesteia, să susţină reformele necesare acestui obiectiv şi să fie puternic implicată în mobilizarea solidarităţii europene.

Vă prezentăm cele mai importante declarații făcute de șeful statului:

 

Prin adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării în iunie 2015, România și-a conturat clar și predictibil cadrul în care operează în materie de securitate națională, dar mai cu seamă s-a definit pe sine ca stat în raport cu propriii cetățeni, în raport cu aliații și partenerii săi internaționali, în regiune și în ansamblul politicii internaționale.

România puternică în Europa și în lume, așa cum am intitulat Strategia Națională de Apărare, nu este un deziderat care ne privește doar pe noi, la noi acasă, ci un angajament de politică externă în sine.

România este puternică în hotărârea sa de a fi o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, în consecvența și predictibilitatea acțiunilor sale în raport cu partenerii externi și în loialitatea față de valori și principii. 
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană au fost, sunt și vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construiește politica externă a României. 

Cred că 2015 a însemnat începutul unui alt mod de a face politică, pe care cetățenii noștri îl doresc și îl așteaptă și care este pe măsura unei Românii cu adevărat puternice.

Ne dorim ca anul 2016 să consolideze în viața politică românească virtuţile dialogului, deschiderii către societatea civilă, responsabilității şi profesionalismului în relaţiile instituţionale.

În ceea ce privește situația internațională, pot spune că am încheiat un an complicat, marcat de noi ameninţări la adresa securităţii în Europa şi în vecinătate, de riscuri în plan regional și global.

Anul 2015 ne-a lăsat teme majore care implică nu doar reconfigurări şi repoziţionări strategice, ci şi raţiuni umanitare.

 Migrația, terorismul și instabilitatea sunt probabil cele mai vizibile și mai de impact, iar lor va trebui să le răspundem în anul 2016.
 
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esenţial al politicii externe a României.

 Putem vorbi astăzi de un parteneriat întărit în domeniul securităţii. În virtutea lui, România beneficiază de  sprijin politic şi militar consistent din partea Statelor Unite, concretizat prin activarea bazelor de la Deveselu şi Kogălniceanu și prin exerciţiile comune frecvente.

Am început, de asemenea, să dezvoltăm dimensiunea economică şi investiţională a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, să conturăm o agendă solidă în domeniul securității energetice, precum şi o serie de obiective ambițioase în materie de cercetare, inovare și educație.

În ceea ce privește profilul său în cadrul NATO, România este astăzi un membru predictibil și apreciat. 
Susținem întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO.

Situaţia îngrijorătoare și marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO. 

Istoria proiectului european a dovedit că provocările pot fi transformate în oportunităţi atunci când sunt gestionate cu înţelepciune şi în beneficiul întregii Uniuni Europene. Momentele critice și circumstanțele nu trebuie să ne slăbească încrederea în meritele pe termen lung ale acestei construcții. Mă bucur astfel să constat că cetățenii români cred cu tărie în proiectul european.
Ca Președinte, trebuie să spun, totuși, cu sinceritate că aștept mai mult de la funcționarea mecanismelor europene. Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerență, mai multă viziune și mai multă strategie.

Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice.

Europa unită este expresia unei viziuni despre o lume mai prosperă, mai unită și mai aproape de cetățenii săi.

Îmi doresc un management mai eficient la nivelul instituțiilor europene, o mai mare coerență, o mai bună planificare și mai multă rigoare în ceea ce privește agenda europeană. 
Principala provocare cu care se confruntă astăzi Uniunea este migrația. Vreau să explic încă o dată poziția României în cazul refugiaților.

Ea nu a fost și nu este bazată pe un refuz al ideii de a primi imigranți în România, ci pune sub semnul întrebării procedura.

Cred în principiul că toate statele membre sunt egale, iar o asemenea procedură, oricare ar fi ea, trebuie decisă pornind de la acest principiu, prin dialog și nu printr-o abordare contabilă sau birocratică.
Reafirm faptul că România este solidară cu celelalte state europene și va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaților.

Consider totodată că două chestiuni sunt fundamentale în acest sens: acționarea asupra cauzelor care au condus la acest fenomen și un proces de securizare a frontierelor europene, la care România continuă să contribuie semnificativ.

În același context, astăzi spațiul Schengen este pus sub semnul îndoielii. România acţionează deja ca un stat responsabil al spaţiului Schengen și ia parte la construcţia politicii europene de protejare și consolidare a frontierelor Uniunii. Dincolo de circumstanțele prezente, România își menține obiectivul aderării la acest spațiu.
O altă temă importantă pe agenda europeană este cea legată de procesul de renegociere a relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Opinia noastră rămâne neschimbată şi fermă: locul Marii Britanii este înăuntrul Uniunii.

În planul relațiilor bilaterale, ne dorim continuarea eforturilor de consolidare a parteneriatelor strategice sau a relațiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit și Turcia. Vom continua să acordăm o importanță specială relațiilor cu statele vecine, în spiritul bunei vecinătăți și al cooperării regionale.
Un capitol distinct, de consecvenţă, al acțiunii de politică externă a României este Vecinătatea Răsăriteană.

Este cunoscut sprijinul pe care România îl acordă eforturilor Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului Estic, pentru realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul european.


În ceea ce privește Republica Moldova, România este decisă să rămână un susţinător ferm al aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, să sprijine reformele necesare acestui obiectiv, să fie puternic implicată în mobilizarea solidarităţii europene, atunci când este necesar, pentru depăşirea dificultăţilor şi menţinerea cursului european.

Susţinerea activă a parcursului european al Republicii Moldova depinde însă de voinţa politică a autorităților de la Chişinău pentru asumarea principiilor ce definesc statul de drept, precum şi a reformelor ce trebuie să însoțească aplicarea Acordurilor cu Uniunea Europeană.


De asemenea, ne propunem să continuăm cooperarea deja existentă și să deschidem noi căi de dialog cu spații geografice precum Caucaz, Asia Centrală, Asia-Pacific, America Latină şi Africa, inclusiv cu puterile emergente. Considerăm că sunt create condiţii foarte bune de dezvoltare a Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre România şi Republica Populară Chineză.

În zona Orientului Mijlociu, vom avea în vedere în acest an înaintarea către o dimensiune strategică a relației noastre cu Israelul și identificarea unor noi oportunități de cooperare economică şi cu alți parteneri din zonă.

Ne dorim ca românii din diaspora să beneficieze de libertatea şi posibilitatea de a-şi păstra identitatea, să se bucure de dreptul de a munci şi de a trăi acolo unde doresc, să beneficieze fără discriminare de rezultatele muncii lor, în acord cu înţelegerile internaţionale aplicabile. 
Avem astăzi, pentru prima dată în România, o lege a votului prin corespondență, a cărei adoptare a reprezentat un angajament respectat.

Am convingerea că Guvernul și toate autoritățile responsabile vor pregăti cu rigoare și eficiență procesul electoral, atât în aplicarea acestei legi, cât și în sensul organizării unui număr corespunzător de secții de votare în diaspora, astfel încât să fie asigurate toate condițiile respectării dreptului la vot pentru cetățenii noștri din străinătate.

sursa: evz.ro 

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1782 (s) | 35 queries | Mysql time :0.037248 (s)