News Flash:

La ce să ne aşteptăm de la politica fiscală în anii următori?

30 Martie 2014
691 Vizualizari | 0 Comentarii
asd

Impozitarea persoanelor fizice cu venituri reduse ar putea scădea fără a modifica actuala cotă unică de 16%, folosindu-se alte variante, cum ar fi acordarea deducerilor la venituri brute mai mari sau creșterea nivelului deducerii personale

Anul 2014 nu ar trebui să mai aducă modificări subtanțiale în sensul creșterii sarcinii fiscale datorate de populație, întrucât este an electoral. Ar exista o fereastră pentru anumite inovații în anul 2015 și apoi în anul 2017, întrucât anii 2014 și 2016 sunt ani electorali.

Schimbarea politică recentă de la vârful Ministerul Finanțelor (preluarea portofoliului de către doamna Ioana Petrescu) ar crea premisele teoretice pentru anumite schimbări de substanță (e.g. cota unică). Cu toate acestea, linia secundă (i.e. secretari de stat pe politici fiscale, președintele ANAF etc.) a rămas aceeași. Experiența de muncă din instituțiile de invățământ străine probabil nu a asigurat o înțelegere de substanță a sistemului fiscal românesc și, prin urmare, doamna ministru va avea probleme în a se impune în fața eșaloanelor inferioare din cadrul ministerului pe care îl conduce.

Cota unică reprezintă un subiect de campanie foarte dezbătut. Din perspectiva persoanelor juridice, nu sunt preconizate schimbări. Oricum, din pricina politicii de deductibilități la calculul impozitului pe profit (e.g. deductibilitate limitată autoturisme), putem estima o cotă efectivă de aproximativ 19%-20%. Dacă mai adăugăm că în România, spre deosebire de majoritatea statelor europene, aceeași bază impozabilă este supusă și impozitului pe dividende, ajungem la o cotă de impunere de aproximativ 35%. Astfel, putem spune că oricum în Romania profiturile întreprinderilor sunt impozitate cu o cotă de impunere peste media europeană.

Rata implicită de impozit pe venit, peste media UE

Din perspectiva persoanelor fizice, cota unică pare a nu mai fi agreată de decidenții zilei. Domnul ministru Voinea a susținut ineficacitatea acesteia în activitatea sa de cercetare desfășurată înainte de a primi portofoliul bugetului.

Veniturile din impozitele pe venit datorate de persoane fizice au în acest moment o pondere foarte redusă în construcția bugetară (aproximativ 3,3% din PIB) în comparație cu media europeană (i.e. aproximativ 7,7% din PIB). Prin urmare, la nivel teoretic este loc de creștere. Cu toate acestea, analiza ar trebui făcută din perspectiva poverii fiscale totale (impozit pe venit, contribuții sociale angajat și angajator). Astfel, rata implicită de impozitare este relativ mare prin comparație cu media europeană și, teoretic, nu se pune problema unei creșteri. Ramâne discuția legată distribuția poverii fiscale care ține cont că nivelul maxim de impozitare (din perspeciva cotei) este atins la venituri foarte apropiate de venitul salarial minim din România.

Tehnic există câteva măsuri care pot fi implementate pentru a atinge obiectivul politic și social de diminuare a sarcinii fiscale suportate de persoanele fizice ce obțin venituri reduse după cum urmează. Din perspectiva impozitului pe venit, o variantă este modificarea politicii de acordare a deducerii personale la calculul bazei de impunere (acordarea acesteia la venituri brute mai mari decât acum, creșterea deducerii personale, alinierea politicilor de deduceri personale aplicabile veniturilor din salarii și la nivelul veniturilor din pensii).

Din perspectiva contribuțiilor la asigurări sociale (CAS), alternativa tehnică la diminuarea cu 5% ce a revenit în discursul politic, ar fi reducerea CAS pentru anumite categorii pentru o perioadă determinată (salariați tineri sau peste o anumită vârstă) sau o cotă de CAS redusă pentru persoanele care obțin venituri mici, sub un anumit plafon. Din păcate, pierderile la buget trebuie compensate prin continuarea politicii de lărgire a bazei de impozitare (e.g majorarea plafonului minim la care se asigură cei care obțin venituri din activități independente și obligarea la plata acestor contribuții indiferent dacă obțin venituri din mai multe surse).

TVA, la cel mai înalt nivel din UE

În aria TVA, probabil că nu vor fi modificări majore în legislația românească în viitorul apropiat. Oricum din perspectiva suportabilității, cota de impunere este aproape de cel mai înalt nivel posibil în UE și oricum mult peste media europeană. Limita de aplicare a regimului de scutire de TVA a întreprinderilor mici (i.e. 220 mii lei) se află la un nivel peste media europeană, însă nivelul alarmant al evaziunii fiscale nu ar trebui să ducă la diminuarea acestuia.

La nivelul procedurilor fiscale de administrare și control, evaziunea fiscală majoră, gradul redus de conformare și dificultatea în respectarea și aplicarea legislației sunt motive suficiente pentru a ne aștepta la modificări majore. Astfel, procesul început prin restructurarea ANAF de anul trecut va continua. Cu toate acestea, schimbările acestea de sistem necesită o perioadă mai lungă de implementare. Prin programul RAMP, autoriățile fiscale beneficiază de o finanțare semnificativă din partea Băncii Mondiale (aproximativ 80 milioane dolari pe o perioadă de patru ani) pentru îmbunătățirea sistemului de administrare fiscală. Primele efecte în sensul creșterii capacității de administrare ale acestui program ar trebui să fie înregistrate începând cu anul 2015.

Impozitul pe construcţii speciale, controversat

Noul impozit pe construcții speciale introdus în 2014 a generat o reacție majoră din partea contribuabililor mari, care au fost afectați semnificativ din punct de vedere financiar de această măsură. La nivel declarativ, reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că se reanalizează așezarea acestei taxe din perspectiva suportabilității. Acest lucru ar trebui înfăptuit pâna la data de 25 mai a anului 2014, dată la care se datorează prima rată aferentă acestui an. Ca măsuri vizate, putem să ne așteptăm mai puțin la reducerea cotei și mai mult la restrângerea bazei (i.e. restrângerea tipurilor de construcții subiect de taxă, stabilirea drept bază a valorii nete, și nu a valorii brute așa cum este definit acum etc.).

Ca o concluzie, probabil că cea mai importantă așteptare este tot aceea legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. Acest obiectiv nu poate fi atins decât în măsura în care există un obiectiv economic pe un termen mediu și lung necesar a fi asumat politic. Astfel, sper ca programele politice care vor fi prezentate alegătorilor în cele două runde din acest an vor analiza în mod fundamentat situația actuală și vor propune abordări care pot fi păstrate pentru cel puțin o perioadă de patru ani.

Alin Chitu, Tax Partner,
TZA Consultanţă Fiscală

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1929 (s) | 40 queries | Mysql time :0.043405 (s)