News Flash:

Modele de educaţie. Cum învaţă elevii din Germania, Grecia, Spania sau Bulgaria

12 Aprilie 2014
684 Vizualizari | 0 Comentarii
vestiar
Fiecare ţară are o etichetă legată inclusiv de educaţie. Germania este faimoasă pentru şcolile profesionale, grecii au materia stufoasă, spaniolii au o rată înaltă de promovare la Bac, iar bulgarii au manuale alese de profesori.
Un grup de şcoli din România a luat iniţiativa de a le dezvălui dascălilor, într-un proiect pe bani europeni, cum învaţă elevii din alte state europene, într-o conferinţă care a avut loc de curând în Capitală. „Profesorii străini ne-au spus că noi suntem mai uniţi ca şi colectiv, lucrăm mai bine în echipă decât ei. În schimb, cred că noi am putea învăţa de la ei să avem mai multă încredere în elevii noştri, mai puţină suspiciune în ceea ce priveşte examinarea. Evaluările lor sunt mult mai lejere, în timp ce la noi accesul la treapta următoare de învăţământ este mai stresantă“, a spus Iulia Soare, directoarea Şcolii „Sf. Voievozi“ din Bucureşti, una dintre promotoarele proiectului. Cu ce suntem noi diferiţi de Germania, Spania, Grecia sau de vecina noastră, Bulgaria? Am aflat chiar de la profesori din aceste ţări, după ce „Weekend Adevărul“ a prezentat modelele de succes în ceea ce înseamnă reforma în educaţie din Finlanda şi din Polonia. Rigoare nemţească, sistem american Învăţământul vocaţional din Germania este considerat cel mai bine dezvoltat din lume, dar, în acelaşi timp, diferenţiază foarte mult între copiii cu o pregătire slabă, cei de nivel mediu şi elitele. Diferenţierea aceasta a dus la un sistem educaţional segregat în funcţie de abilităţile copiilor: o şcoală pentru cei mai slabi (Hauptschule), o şcoală pentru elevii de nivel mediu (Realschule) şi una pentru elite (Gymnasium), special creată pentru a facilita accesul la o facultate. Desigur, există o îngrijorare în societatea germană legat de această segregare a copiilor în funcţie de nivelul de inteligenţă şi de pregătire, în principal fiindcă nu este o educaţie egalitară, elevii fiind practic etichetaţi, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ o profesoară de limba engleză de la un Realschule. „Vrem să schimbăm sistemul, să ne apropiem mai mult de modelul finlandez, unde toate şcolile oferă aceeaşi calitate a educaţiei şi se încearcă să nu fie discrepanţe foarte mari la nivelul de pregătire al elevilor. De aceea, încercăm să unim şcolile, profesori de la Realschule să predea la Hauptschule. Un experiment de genul acesta are loc la şcoala la care predau şi eu. Pentru a realiza tranziţia asta, în loc ca elevii să stea în clasă şi profesorii să vină la ei, am schimbat, luându-ne după sistemul american, profesorii au clasa lor, iar elevii migrează de la o oră la alta. Din păcate, am descoperit că această practică a dus la o dezordine generală în şcoală. Chiar m-a impresionat ce am văzut aici în România, şcolile voastre sunt mai ordonate decât ale noastre, iar elevii sunt mai cuminţi, poate şi fiindcă sistemul vostru e mai strict“, a apreciat Birte Lampe. Birte Lampe, profesoară din Germania    FOTO: Marian Iliescu / Adevărul Ea a mai observat că profesorii români îşi dau mai multă silinţă la ore, deşi sunt mult mai prost plătiţi decât colegii lor din Germania. De asemenea, ea a mai apreciat şi faptul că la noi elevii practică mult sport, joacă fotbal în curtea şcolii, fac mişcare de plăcere, pe când în Germania, elevii nu mai sunt aşa. Profesoara mai spune că este dificil pentru Germania să se compare cu Finlanda fiindcă populaţia este mult mai mare, mai mulţi elevi, iar o clasă poate să aibă 34 de copii, ceea ce nu se întâmplă în Finlanda. „Ceea ce îmi place la sistemul nostru este că oricare dintre şcoli alegi să urmezi, poţi într-un final să îţi dai examenul de maturitate (Abitur) dacă vrei“, a spus Lampe.  250 de elevi pe loc la profesională Germania este o ţară cunoscută în lume pentru învăţământul său profesional dual, care durează trei ani şi începe după ce elevii termină 10 ani de învăţământ obligatoriu. Werner Braun, unul dintre oamenii de afaceri implicaţi în şcoala profesională Kronstadt din Braşov, un proiect renumit în România pentru că a introdus un sistem de învăţământ profesional după modelul german, a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum arată o adevărată şcoală de meserii nemţească. El spune că o practică de două săptămâni cum se face la noi nu are nicio valoare, un elev având nevoie de luni de practică pentru a ieşi cu o meserie învăţată din şcoala profesională. Braun mai spune că difereţa cea mai mare dintre şcoala profesională românească şi cea germană este modul în care este văzută în societate. „În Germania, la profesională merg elevi de la toate cele trei şcoli (Real­schule, Hauptschule şi Gymnasium), spre exemplu, 25% din aportul de elevi vine de la Gymnasium şi i se spune învăţământ dual tocmai fiindcă pot alege să termine cu o diplomă obţinută la examenul Abitur, echivalentul Bacalaureatului, sau doar cu diploma de meseriaş. Sunt mulţi tineri care aleg să meargă întâi la profesională şi apoi dau la facultate, după ce au învăţat o meserie. În Germania este un motiv de laudă să ştii o meserie, nu e o ruşine să mergi la profesională“, a explicat Braun.  El a şi exemplificat, spunând că pentru un loc la o şcoală profesională a companiei Mercedes, de exemplu, se bat 250 de candidaţi, tradiţia automobilelor de lux fiind o mândrie a Germaniei. „Meseriile acestea moderne se apropie ca nivel de studiile universitare de inginerie. Mai mult, practica de la o firmă poate echivala examenul Abitur, fiindcă poţi să intri la specializarea Inginerie şi pe baza experien­ţei acumulate făcând practică serioasă la o firmă“, a mai spus Braun. Însă, sunt şi absolvenţi de profesională care nu îşi găsesc un loc de muncă. „Este vorba de tinerii care îşi aleg o vocaţie ce nu li se potriveşte. Ei nu îşi dau silinţa să înveţe şi ajung meseriaşi slabi“, a spus Lampe.  Sistemul bulgăresc şi cel grecesc Nemţii au fost dintotdeauna apreciaţi pentru cât de eficienţi şi organizaţi sunt, dar cum arată şcoala într-un sistem mai apropiat de cel românesc? Mai exact, învăţământul bulgăresc. Svetla Botova este profesoară la o şcoală secundară, adică la gimnaziu, şi a povestit pentru „Weekend Adevărul“ că, „în urma crizei economice şi a emigrării multor familii către ţările occidentale, numărul de elevi din şcolile din Bulgaria a scăzut destul de mult“. Trend care de altfel se poate observa în ultimii ani şi în şcolile din România, multe dintre cele din mediul rural fiind desfiinţate. Svetla Botova, profesoară din Bulgaria    FOTO: Marian Iliescu / Adevărul De altfel, şi rezultatele la testele internaţionale PISA 2012 prin care trec elevii de 15-16 ani din 65 de state ale lumii, teste care verifică o serie de competenţe de bază precum matematică, citit şi ştiinţe, sunt asemănătoare: Bulgaria ocupă locul 47, noi – locul 45, Cipru fiind între cele două state. Libertate pentru profesori În mare parte, sistemul bulgăresc de educaţie este identic cu sistemul nostru înainte de apariţia clasei pregătitoare: bulgarii au patru ani de şcoală primară, patru ani de gimnaziu şi patru de liceu, cu învăţământ obligatoriu până la 16 ani. O diferenţă ar fi că „manualele după care se predă la clasă sunt alese chiar de profesori, nu sunt impuse de minister“, spune Botova. În plus, la Bacalaureat, rata de promovare a liceenilor bulgari este mai mare decât în România: în jur de 80% dintre candidaţi trec cu succes de examenul de maturitate. Profesoara a povestit şi de apropierea dintre cele două state, în Bulgaria fiind chiar şcoli în limba română. „Ştiu de şcoli unde se predă limba română, e una în Sofia destul de cunoscută“, a spus Botova. Pe de altă parte, Grecia este una dintre cele mai stabile ţări în materie de reforme educaţionale, nu s-a mai făcut reformă din anii ’80, spun profesorii greci. Fivi Baloti este profesoară de chimie şi a mărturisit pentru „Weekend Adevărul“ că ţara ei are mare nevoie de o reformă în Educaţie. Materie dificilă în Grecia Sistemul se aseamănă cu cel spaniol, având o şcoală primară de lungă durată, tot până la 12 ani. Gimnaziul durează trei ani şi liceul – la fel, dar materiile sunt destul de stufoase. Matematica, spre exemplu, se predă la un nivel mai înalt decât în Occident, a explicat profesorul Ioannis Tzikes, lucru valabil şi în România, de altfel. Ioannis Tzikes, profesor din Grecia   FOTO: Marian Iliescu / Adevărul „În ultimele clase din liceu, elevii învaţă ceea ce se predă la universitate în alte state europene“, a spus cu mândrie Tzikes. Practic, la fel ca la noi, sistemul avantajează elitele, materia fiind tehnică, grea şi stufoasă. În ceea ce priveşte rezultatele lor la testele PISA, grecii ocupă locul 42 din 65, depăşindu-i astfel pe români şi pe bulgari.  Elevii spanioli, olimpici la Bac Un alt sistem care are elemente similare cu învăţământul românesc este cel din Peninsula Iberică. În Spania, prima destinaţie populară a emigranţilor români, reformele se schimbă odată cu guvernele. Sună familiar? Profesorul de limba engleză Antonio Angel Martin a povestit cum arată sistemul lor de educaţie, care suferă la fel de multe modificări precum cel din România. „O dată la patru-opt ani se schimbă Legea Educaţiei, de altfel, de curând s-a schimbat din nou. E rău dacă mă întrebaţi pe mine, un sistem care nu are continuitate nu are timp să producă rezultate“, a spus el. Antonio Angel Martin, profesor din Spania     FOTO: Marian Iliescu / Adevărul Învăţământul obligatoriu spaniol începe la 6 ani, dar aici se opresc asemănările cu România în ceea ce priveşte structura sistemului. Spaniolii nu au gimnaziu, în schimb au o şcoală primară (Educación Primaria), care ţine până la vârsta de 12 ani, urmează şcoala secundară obligatorie (Educación Secundaria Obligatoria), care durează patru ani (de la vârsta de 12 până la 16 ani). La 16 ani se termină învăţământul obligatoriu, iar elevii mai parcurg încă doi ani de şcoală, la sfârşitul cărora dau examenul maturităţii. Bacalaureatul spaniol se aseamănă foarte mult cu examenul nostru de la final de liceu dinainte de introducerea camerelor de supraveghere, în 2011. Întrebat care este rata de promovare la Bac în Spania, Martin ne-a dat nişte cifre chiar mai mari decât erau în România înainte de 2011. „În jur de 90-95% dintre candidaţi trec Bac-ul, dar, faţă de ceea ce se întâmplă în România, noi nu avem camere de supraveghere în sălile de examen“, a precizat profesorul spaniol, care a admis că e posibil să existe o influenţă în acest sens. În ceea ce priveşte rezultatele spaniolilor la testele internaţionale, la PISA, elevii de 15-16 ani au obţinut 484 de puncte la Matematică, 488 la Citit şi 496 la Ştiinţe, ceea ce arată că sistemul lor de educaţie îi pregăteşte mult mai bine pentru acest domeniu al ştiinţelor. Spania ocupă astfel locul 33 din 65 în clasamentul mondial şi este plasată după Italia şi Portugalia, însă a depăşit state precum Federaţia Rusă, Slovacia, SUA sau Lituania.  Succesul din Finlanda şi din Polonia Există state care au arătat că reformele din educaţie pornite din timp, unele de 50 de ani, şi susţinute indiferent de guvernare pot da rezultate. În Finlanda, de exemplu, învăţământul pleacă de la un crez simplu: toţi copiii sunt îndreptăţiţi la o educaţie egală. Astfel au reuşit în câteva zeci de ani să aibă rezultate remarcabile, nu numai la testele de evaluare PISA, unde ocupă locul 12 în lume, după statele asiatice şi cele nordice, ci în toate privinţele sistemului educaţional: de la grădiniţă la universitate. În Polonia, unul dintre sistemele schimbate radical după căderea comunismului a fost educaţia, ceea ce s-a văzut ulterior şi în testele internaţionale. Cheia succesului polonez a fost sistemul de examinare după fiecare ciclu educa­ţional, titreaza adevarul.ro.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1908 (s) | 35 queries | Mysql time :0.051127 (s)