News Flash:

O familie din Tg Mureş controlează 80% din producţia naţională de hamei. Ce bere se mai face cu hamei romanesc

5 Iulie 2014
711 Vizualizari | 0 Comentarii
hamei
Firmele care produc hamei în România se numără acum pe degetele la o singură mână, iar producţia se limitează la aproximativ 170 de tone. Cea mare exploataţie o deţine familia Mora din Târgu Mureş, din care face parte unul dintre primii cultivatori de hamei din România, un senator PNL declarat incompatibil cu funcţia sa şi un consilier în Ministerul Sănătăţii.
 
Familia Mora din Târgu Mureş a ajuns să controleze peste 76% din suprafaţa totală de hamei cultivată în România. Din datele furnizate de APIA pentru ECONOMICA.NET, Moragroind SRL şi Hoptrade SRL, cele două companii controlate de Victor Aron, Akos Daniel şi Acaţiu Mora exploatează peste 183 de hectare de hamei, din cele 238 de hectare  pentru care producătorii au solicitat subvenţie anul acesta. În rest, producţia de hamei a României, care s-a ridicat în 2013 la doar 172 de tone, este realizată de Horticola Aiud din judeţul Alba (firmă controlată de mai mulţi antreprenori printre care Brad Efrim, Maier Felicia, Burlan Dorel şi alţii) şi Agrosiro Serv Impex din judeţul Sibiu. De asemenea, mai funcţionează în jur de 8 ferme de hamei, unde planta  este procesată pentru a ajunge la fabricile de bere din România.

Bere românească cu hamei de import

Înainte de '89, toate berea produsă în România avea ca materie primă hamei românesc. Existau 2.700 de hectare de teren cultivate cu această plantă căţărătoare, care asigurau necesarul de consum al ţării. Acum, nici 10% din cei aproximativ 16,3 milioane de hectolitri de bere, cât se consumă în ţara noastră, nu se mai fabrică cu hamei produs la noi. Drept urmare, anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, am importat în jur de 115.800 tone de conuri de hamei, în valoare de 2,4 milioane de euro. Principalele ţări de destinaţie sunt Germania şi Ungaria.

"Acum importăm peste 90% din necesarul de hamei. Înainte de '89 necesarul era egal cu cantităţile produse", a declarat pentru ECONOMICA.NET Acatiu Mora, care este şi  preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România. "Sectorul berii din România genera, la nivelul anului 2012, 76.700 locuri de muncă, direct şi indirect, atât în producţia de bere, cât şi în domenii de activitate conexe, inclusiv în agricultură. Diminuarea suprafeţelor cultivate cu hamei, din păcate, are un efect negativ asupra necesarului de forţă de muncă din agricultură. Hameiul produs local reprezintă prima opţiune a producătorilor de bere din România", spune pentru ECONOMICA.NET Constantin Bratu, Director general Asociaţia Berarii României. Potrivit acestuia, "pentru a compensa faptul ca producţia internă de hamei nu acoperă necesarul pentru producţia de bere, producatorii se văd puşi în situaţia de a importa hamei din ţări cu tradiţie în cultivarea acestei plante specifice fabricării berii".  

Branduri de bere cu hamei românesc

Potrivit lui Mora, hameiul autohton ajunge atât în fabricile de bere deţinute de români cât şi la multinaţionale. "Romaqua Group este cel mai mare client al nostru. Este folosit pentru producţia brandului Albacher. De asemenea, livrăm şi pentru Heineken, astfel că brandul Neumarkt este realizat integral din hamei românesc", mai spune managerul  Moragroind. Romaqua Group, deţinut de oamenii de afaceri Octavian Creţu şi Nicolae Palfi, administrează o fabrică de bere la Sebeş, pe care au inaugurat-o în 2008, în urma unei investiţii de aproximativ 40 de milioane de euro. De asemenea, Heineken deţine 4 fabrici de bere în România, în Miercurea Ciuc, Craiova, Constanţa şi Târgu Mureş.

De ce s-a ajuns aici

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, declinul industriei producătoare de hamei din România se datorează privatizărilor eronate ce au avut loc după perioada comunistă. Aceasta în contextul în care, hameiul, fiind o plantă căţărătoare, are nevoie de o infrastructură pentru a se putea dezvolta. "Situaţia actuală se datorează privatizărilor greşite. IAS-urile au fost preluate fără ca noii proprietari să fie obligaţi să păstreze infrastructura. Este vorba despre reţele de ţevi şi plasă pe care să se caţere planta. Totul s-a vândut la fier vechi, iar acum este aproape imposibil să mai faci ceva fără infrastructură. Costurile sunt foarte mari, iar banii vin foarte greu. Durează trei ani pentru ca planta să intre pe rod", explică Mora, care şi-a dezvoltat afacerea pornind tot de la un fost IAS. "Noi de la privatizare am păstrat domeniul de activitate şi ne-am extins puţin câte puţin, dar o facem pe infrastructura deja existentă".

Compania Moragroind a realizat anul trecut, din datele Ministerului de Finanţe, o cifră de afaceri de 1,9 milioane de euro şi un profit de 1.000 de euro, iar Hoptrade SRL a raportat o cifră de afaceri de 111.700 de euro şi pierderi de peste 62.000 de euro.

Cine este familia Mora- un caz de incopatibilitate

La cei 70 ani ai săi, Mora Acatiu se numără printre primii cultivatori de hamei din România şi spune că lucrează cam cu aceleaşi familii ca înainte de Revoluţie, numai că sunt la a treia generaţie. Akos Daniel Mora (42 de ani) a făcut însă subiectul unui scandal, el fiind, începând cu decembrie 2012, senator din partea PNL. În 30 septembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului revocarea din funcţie a senatorului PNL Daniel Akos Mora, solicitarea fiind formulată după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, în 24 septembrie 2013, că Danile Akos Mora a fost în incompatibilitate. Numai că, în martie 2014, Mora era încă senator, iar ANI atrăgea atenţia în mod public asupra acestui fapt. "Agenţia Naţională de Integritate solicită Senatului României şi Camerei Deputaţilor aplicarea sancţiunii disciplinare de revocare din funcţie a senatorului Mora Akos Daniel, respectiv a deputatului Stoica Ştefan Bucur, ca urmare a deciziilor nr. 6289/2013 şi 6734/2013, emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a rapoartelor de evaluare emise de Agenţia Naţională de Integritate cu privire la starea de incompatibilitate a acestora", se arată într-un comunicat de presă al ANI remis, în martie, agenţiei MEDIAFAX. 

Daniel Akos Mora, fost consilier judeţean în cadrul CJ Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuţie a unor lucrări în valoare totală de 15.689.344 de lei, cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Mureş, potrivit ANI. 

Totodată, de numele Victor Mora (40 de ani) se leagă un alt scandal, referitor la faptul că acesta s-ar fi deplasat cu elicopterul Ministerului Sănătăţii, unde lucra pe poziţia de consilier, la Târgu Mureş, unde locuia familia sa. Totodată, presa a scris firmele acestuia care câştigau pe bandă rulantă contracte de la spitale care, la acea vreme, erau subordonate Ministerului. Mora a fost consilierul ministrului Eugen Nicolaescu.

 

familia mora
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1801 (s) | 35 queries | Mysql time :0.043902 (s)