News Flash:

Producătorii ne vand frică pentru a le cumpăra mancarea. Mitul puiului injectat cu hormoni, DEMONTAT

24 Aprilie 2014
679 Vizualizari | 0 Comentarii
maf
Concurenţa poate fi acerbă pe o piaţă estimată anual la circa un miliard deeuro, cum este piaţa românească a cărnii de pasăre. Producătorii mai inspiraţi folosesc teama românilor de hormoni şi de antibiotice pentru a-şi atrage clienţi, chiar dacă realitatea nu este cea pe care ne-o vând ei, la pachet cu pasărea. "Fără hormoni de creştere, fără procese de injectare a cărnii, fără făinuri animale". Românii care ajung în dreptul vitrinelor frigorifice din supermarketuri sau din marile magazine din ţară pentru a cumpăra carne de pasăre găsesc acest mesaj doar pe unele dintre caserole, aşa că ajung să se gândească de două ori înainte de a pune produsul în coş, scrie gandul.info.

În realitate însă, mesajul nu este altceva decât o metodă de marketing care îi poate influenţa, din teama unui „cu” şi confortul psihologic al lui „fără”, pe consumatori să caute tocmai producătorii care au avut inspiraţia de a face această menţiune pe etichetă şi care pot chiar să vândă carnea de pasăre mai scump, deşi are aceeaşi calitate cu cea neinscripţionată. "Oamenii trebuie să fie convinşi că nu se folosesc hormoni în piaţă. Este o carne aproape ecologică, fără niciun fel de adaosuri", a declarat pentru gândul Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR).

"Această etichetare face rău consumatorilor. Amărâtul care nu are bani, în loc să cumpere o carne mai ieftină, stă să se gândească <aoleu, dacă are hormoni?>", a mai explicat el.

Motivul pentru care românii ajung să fie induşi în eroare de "puiul fără hormoni" este unul simplu. Nu mulţi cunosc prevederile legislaţiei europene pe care România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să le respecte.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Acestea au fost transpuse în legislaţia naţională, iar din anul 2007, reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) le-au implementat. Astfel, hormonii de creştere, făinurile de origine animală şi aditivii alimentari au fost interzişi în cazul cărnii de pasăre aproape de un deceniu.

"Atât timp cât legea interzice hormonii şi orice aditiv în carnea de pasăre, producătorii nu ar trebui să mai scrie pe etichetă. Ei din dorinţa de a întări acest aspect s-au apucat să scrie. După părerea mea este o greşeală", a mai adăugat preşedintele UCPR.

Pe lângă utilizarea substanţelor cu acţiune hormonală, este interzisă în creşterea păsărilor şi administrarea antibioticelor în mod sistematic. Acestea pot fi folosite doar ocazionat, în scop curativ, şi doar cu semnătura medicului veterinar.

Informaţiile incorecte pe care le au consumatorii despre carnea de pasăre îi afectează şi pe producători, în opinia lui Van. Aceştia nu mai vând la fel de multe produse, pot intra pe pierdere şi, în cele mai grave cazuri, pot ajunge să dea faliment.

Mitul puiului injectat, demontat de specialişti

Pe lângă carnea de pui cu hormoni, cumpărătorii pe care îi găseşti în faţa galantarului în căutarea cărnii "bune" de pui îşi mai pun o problemă, aceea a puiului injectat cu apă pentru a "trage mai greu la cântar".

"Injectarea cărnii de pasăre cu apă nu implică niciun risc pentru siguranţa cărnii sau sănătatea consumatorilor. În schimb, consumatorul este păcălit, plătind apa injectată preţului cărnii de pasăre, generând astfel o fraudă comercială", au explicat pentru gândul reprezentanţii ANSVSA.

O astfel de procedură este însă oricum interzisă. "Nu este permis aşa ceva pentru carnea proaspătă care se vinde la galantar. Toţi cei care fac astfel de acţiuni sunt în afara legii. Nu este permis să injectezi cu apă, nici cu alte substanţe", spune Ilie Van.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

"Injectarea nu se practică. Ar putea fi permisă doar dacă faci pui pentru rotisor", a declarat pentrugândul şi Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Alimentară. El ne-a mai explicat că orice substanţă adaugată în pasăre trebuie menţionată pe etichetă, iar aceasta nu mai poate fi vândută drept carne proaspătă, ci ca preparat.

"Carnea de pasăre care a fost injectată cu aditivi sau condimente este <carne preparată> care trebuie etichetată ca atare şi nu se poate comercializa ca şi <carne de pasăre> refrigerată sau congelată", spun şi reprezentanţii ANSVSA.

"Denumirea trebuie să diferenţieze cele două grupe, respectiv în cazul cărnii proaspete este “carne de pasăre/ pui” în timp ce a produsului prelucrat trebuie să fie diferită şi să fie însoţită de indicarea procedeului de prelucrare", a declarat pentru gândul Marius Alexandru Dunca, preşedintele Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

"De exemplu, ANPC a depistat comercializarea sub denumirea de <carne frăgezită> pulpe şi piept de pui dezosate, congelate, care au fost supuse injectării cu soluţie de saramură, fără a avea înscris pe etichetă acest procedeu de prelucrare. Astfel, eticheta produsului injectat ar trebui să conţină lista ingredientelor - carne şi soluţie de injectare cu componentele sale, inclusiv menţionarea proporţiei acesteia", ne-a mai explicat el.

Practic, există posibilitatea de a găsi un surplus de apă doar în cazul cărnii de pasăre congelate. România are un laborator naţional de referinţă care, alături de laboratoarele judeţene desemnate, determină conţinutului de apă în carnea de pasăre. Anual, acesta raportează situaţia probelor neconforme, a depăşirilor înregistrate şi a acţiunilor luate în cazul probelor neconforme la Comisia Europeană prin intermediul Sistemului Informatic de Managementul Pieţei Agricole.

Câtă apă poate conţine puiul congelat

Singurul mod în care apa poate ajunge în carnea de pasăre apare în urma proceselor de congelare. Congelarea se poate realiza, potrivit legislaţiei europene, prin trei metode:

1. răcirea la aer rece - reprezintă răcirea carcaselor de pui la aer rece;

2. răcirea prin duşare cu aer rece - reprezintă răcirea carcaselor de pui la aer rece însoţită de o vaporizare mai mult sau mai puţin fină de apă;

3. răcirea prin imersiune - reprezintă răcirea carcaselor de pui în bacuri de apă sau de gheaţă cu apă.

În primul caz puiul nu trebuie să reţină apă, iar în cazul al doilea procentul maxim de apă externă din greutatea iniţială a carcasei nu poate depăşi 2%, conform regulamentului CE 543/2008. Cea mai mare cantitate de apă, 4,5%, poate fi absorbită în urma răcirii cărnii prin imersine.

TABEL: Compoziţia chimică a cărnii de pasăre

Sursă: UCPR

Românii care cumpără carne de pui şi cred că valoarea de apă absorbită de acesta ar putea fi peste limită nu pot testa acest lucru acasă. Ea este determinată şi controlată periodic doar în abatoare.

"Abatoarele determină cantitatea de apă tehnologică şi trebuie să aibă grijă să se încadreze în aceste valori", ne-a explicat preşedintele UCPR. "Nu văd cum ar putea să aibă probe", a mai adăugat el, referindu-se la modalitatea de depunere a unei reclamaţii la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Orice plângere făcută la ANPC trebuie însoţită de o dovadă care să ateste faptul semnalat. În mod contrar aceasta nu este luată în considerare.

Niciun român nu a reclamat la ANPC puiul injectat

Românii nu au depus în ultimele luni nicio reclamaţie la comisariatele judeţene sau la sediul central al Protecţiei Consumatorilor care să vizeze un caz de pui injectat. Ei s-au plâns însă că ar fi găsit un cub de gheaţă într-o caserolă cu "pui grill".

"În evidenţele instituţiei noastre nu au fost înregistrate reclamaţii cu privire la faptul că ar fi fost cumpărată carne de pasăre injectată, nici anul trecut, nici în anul în curs", a declarat pentru gândulMarius Alexandru Dunca, preşedintele ANPC.

"În anul 2013, la sediul central al ANPC, s-a înregistrat o sesizare a unui consumator din Bucureşti prin care reclama lipsa faţă de cantitatea netă declarată prin etichetarea produsului <găină congelată>, iar în anul 2014 s-a înregistrat o sesizare a unui consumator din Bucureşti prin care reclama existenţa unui bloc de gheaţă în interiorul carcasei <puiului grill>", ne-a mai explicat Dunca.

Amenzi de peste 67.000 de lei în 2013 la carnea de pui

Inspectorii ANPC au dat anul trecut amenzi de 67.500 de lei pentru neregulilele descoperite în urma controalelor la carnea de pui. Nici una dintre acestea nu a a vizat puiul injectat.

Reprezentanţii instituţiei au dispus, totodată, oprirea temporară de la comercializare a unei cantităţi de peste 3.500 de kilograme de carne de pasăre şi oprirea definitivă de la comercializare şi retragerea din circuitul consumului a 74 de kilograme de carne de pasăre, conform datelor obţinute de gândul din partea ANPC.

Printre produsele neconforme descoperite s-au numărat aripi de pui necurăţate complet de pene sau vechi, gâturi refrigerate cu sânge în ambalaj şi pulpe sau aripi de pui cu arsuri de congelare.

Reprezentanţii instituţiei au descoperit, deasemenea, nereguli în ceea ce priveşte etichetarea produselor alimentare, de la lipsa unor elemente de identificare sau de caracterizare, la lipsa traducerii în limba română a acestora.

Puiul, mai popular la români decât vita

Românii sunt mari amatori de carne, având în vedere că doar în anul 2012, fiecare a consumat în medie 55,3 kilograme de carne şi de produse din carne, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Pasărea ocupă locul al doilea în topul preferinţelor consumatorilor în materie de carne, tot în 2012, fiecare român consumând în medie 18,2 kilograme din acest sortiment, aproape de 4 ori mai mult decât carnea de vită.

Primul loc în clasament este ocupat de carnea de porc, având în vedere că un român mănâncă aproape 30 de kilograme din acest sortiment anual.


g ndul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1564 (s) | 35 queries | Mysql time :0.023390 (s)