News Flash:

Romanul care îi învaţă pe străini să facă dulceaţă de trandafiri I FOTO

20 Iulie 2014
1904 Vizualizari | 0 Comentarii
tand
În urmă cu câţiva ani, Dan Cişmaş era un muncitor la o şcoală din judeţul Mureş. Astăzi conduce o fermă care se întinde pe 45 de hectare unde cultivă, după toate regulile agriculturii ecologice, de la trandafiri de dulceaţă la legume, de la plante medicinale la pomi fructiferi şi este o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi. La Ferma Ecologică Ţopa, tineri din străinătate vin pentru a face stagii de pregătire care să-i înveţe ce înseamnă agricultura bio. Şi tot aici, este produsă o delicatesă care poartă cu ea parfumul vremurilor de altădată: dulceaţa de trandafiri. Totul a început după ce familia Cismaş a preluat un proiect iniţiat cu ani în urmă de şcoala din localitatea Boiu, aflată în judeţul Mureş. "Suntem bucuroşi că ne-am asumat această sarcină deloc simplă pentru nişte oamenii care nu au trăit din agricultură şi mai cu seamă din agricultură ecologică", a spus pentru gândul Dan Cismaş, care lucrează pământul împreuna cu soţia, cei patru copii şi nora sa. Din când în când primesc câte o mână de ajutor din străinătate, cum se întâmplă acum, când în solariile de la Ţopa şi la cultura de trandafiri lucrează o studentă din Germania, venită în România pentru cinci săptămâni pentru a învăţa la ferma familiei Cismaş cum să facă agricultură ecologică.

Foto: Facebook/Ferma Ecologică Ţopa

Cum s-a transformat un proiect şcolar într-o fermă eco care atrage străinii în România

Proiectul prevedea iniţial cultivarea trandafirilor pe un lot de aproximativ 5.000 de metri pătraţi aflat în localitatea Boiu şi extinderea lui în satele Ţopa, Daneş şi Criş. Ideea i-a aparţinut directorului unităţii de învăţământ din Boiu - Nicolae Suciu, iar trandafirii au foar plantaţi în anul 2002, cu ajutorul membrilor Fundaţiei pentru cultură şi ecologie din Mediaş.

"S-a construit atunci şi o distilerie în Daneş care urma să prelucreze trandafirii în vederea obţinerii de uleiuri destinate industriei cosmetice", ne explică Cismaş.

Foto: Un grup de studenţi germani de la o facultate agricolă din Mecklenburg care au vizitat ferma din Ţopa alături de profesori.

Doi ani mai târziu, planul iniţial a fost extins. "În 2004, tot la şcoală, a apărut idea de a construi o fermă ecologică tocmai pentru a le oferi copiilor din zonă accesul la o informaţie utilă şi în idea de a administra cultura de trandafiri", adaugă el.

Proiectul "Copiii din Boiu" a primit 100.000 de euro finanţare din partea unei asociaţii din Germania. "Proiectul iniţial era ca fundaţia să administreze o perioadă, timp în care să pornească iniţierea cu tinerii dormici să înveţe principiile agriculturii biodinamice. Din păcate, proiectul nu a funcţionat aşa cum era stabilit şi după trei ani fundaţia a decis să-l dea unei familii care doreşte să îl continue", ne mai spune fermierul mureşean.

Aşa s-a ajuns ca în 2009, familia Cismaş să ia în arendă ferma transformată astăzi în loc de popas pentru străinii care vor să afle mai multe despre agricultura ecologică.

"În timpul acela eu lucram pe post de muncitor la şcoala din localitatea Boiu unde se întâmplau toate acestea şi am înţeles într-un fel preocuparea directorului Suciu vizavi de educaţia copiilor. Am şi pus umărul la ridicarea fermei, iar mai apoi am decis împreună cu familia că ar fi bine să preluăm în administrare această fermă", ne explică Dan Cismaş.

Trandafirul de Ţopa ajunge dulceaţă eco sau ceai

 Dan Cismaş şi soţia sa Tincuţa produc dulceaţă de trandafiri bio, care ajunge pe piaţă la preţul de 8 lei borcanul de 200 ml.

Foto: Facebook/Ferma Ecologică Ţopa

Petalele trandafirilor sunt, totodată, uscate şi vândute ca ceai - simplu sau combinat cu plate medicinale, precum cătina. Tot din petale, mureşenii de la Ţopa fac şi sare de trandafir, toate produselele fiind certificate eco.

Foto: Facebook/Ferma Ecologică Ţopa

Pe lângă trandafiri, familia cişmaş cultivă, în solarii întinse pe 500 de metri pătraţi, legume. În total, ferma are în exploatare 45 de hectare de teren, dintre care 30 de hectare de păşuni şi fâneţe şi 15 hectare de teren arabil, toate certificate ecologic sau aflate în conversie spre bio. Pe terenul arabil ei cresc plante medicinale, porumb, grâu, dar şi pomi fructiferi, mai exact meri, peri şi pruni.

Foto: Facebook/Ferma Ecologică Ţopa

"Ne bucurăm tare mult de faptul că suntem capabili să ducem mai departe o idee atât de frumoasă şi generoasă, aceea de a lucra împreună", ne spune Dan Cismaş, care se ocupă la ferma din Ţopa şi cu creşterea animalelor şi produce elemea, caşcaval, brânză dulce şi smântână.

Foto: Facebook/Ferma Ecologică Ţopa

Foto: Facebook/Ferma Ecologică Ţopa

Ce înseamnă, de fapt, agricultura ecologică

În agricultura ecologică este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizatorilor şi a pesticidelor de sinteză, a stimulilor şi regulatorilor de creştere. Fermierii nu au voie să folosească nici hormoni sau antibiotice.

La procesarea alimentelor eco se restricţionează, totodată, folosirea aditivilor, a substanţelor complementare şi a celor chimice de sinteză.

"Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural", potrivit ministerului de resort.

Sursă: MADR

Orice consumator poate să diferenţieze, pe baza etichetei, un produs ecologic de unul obişnuit. Pe etichetele produselor ecologice trebuie să apară, printre altele, o siglă naţională "ae", specifică produselor ecologice, şi o siglă comunitară.


g ndul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1886 (s) | 35 queries | Mysql time :0.030701 (s)