News Flash:

Schimbări majore în sistemul judiciar. Ce se va întampla în următoarele luni

4 Ianuarie 2016
320 Vizualizari | 0 Comentarii
instanta
Sistemul judiciar va fi marcat, în prima parte a anului 2016, de procedurile de desemnare a doi dintre şefii de mari parchete din România. Mandatele de trei ani ale lui Tiberiu Niţu şi Laurei Codruţa Kovesi la Parchetul General, respectiv DNA, expiră la jumătatea lunii mai.

Actuala legislaţie arată clar că propunerile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Public sunt făcute de ministrul Justiţiei. Numai că CSM ar vrea ca procedura să excludă factorul politic, iar procurorii din Consiliu să nu dea doar un aviz consultativ pentru preşedintele României, cel care numeşte procurorii-şefi.

Actualii deţinători ai portofoliilor de la Parchetul General şi DNA au evitat să anunţe public dacă sunt sau nu interesaţi de încă un mandat.

Laura Codruţa Kovesi, la Digi24: „Am luat o decizie privind viitorul meu profesional. Pot să vă confirm că nu voi candida la niciun fel de funcţie politică sau în administraţia publică. Rămân în sistemul judiciar. Dacă doresc să îmi continui activitatea la DNA voi anunţa la expirarea mandatului. Sunt singura care decide ce voi face, nu am să intru în politică şi nu am să candidez pentru preşedinţie sau altă funcţie”.

Tiberiu Niţu nu a comentat public perspectiva finalului de mandat. Însă în luna noiembrie, a solicitat Secţiei pentru Procurori a CSM ca, la expirarea desemnării, să îşi poată continua activitatea la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Ploieşti. Solicitarea a fost admisă de Consiliu, însă decizia nu exclude posibilitatea prelungirii mandatului în fruntea Ministerului Public.

În septembrie 2016 expiră şi mandatul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. Judecător cu 35 de ani de vechime în sistem, aceasta s-a remarcat pe parcursul celor două mandate prin poziţiile tranşante luate cu privire la atacurile la adresa magistraţilor venite din zona politică.

Livia Stanciu: „Foarte rar să ştiţi, şi aici cred că veţi vedea, că preşedintele Înaltei Curţi, şi aici vorbesc în nume personal, m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni”.

Fiind de aproape şase ani în fruntea puterii judecătoreşti, magistratul nu mai poate candida din nou.

Începând cu 2009, CSM a adoptat o procedură pentru desemnarea şefului instanței supreme, care presupune depunerea de candidaturi, dar şi interviuri susţinute în faţa membrilor Consiliului. Candidatul desemnat în urma procedurii trebuie să fie validat de preşedintele României, pentru un mandat de trei ani.

Şeful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este membru de drept al CSM şi conduce unul dintre cele patru Complete de 5 judecători. Pe masa acestor complete ajung, în ultimă instanţă, marile dosare de corupţie şi contestaţiile la deciziile luate de plenul Consiliului privind cariera magistraţilor.

2016 este totodată şi ultimul an din mandatele actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Ceea ce înseamnă că mare parte din anul judiciar va fi dedicată alegerilor interne.

CSM are 19 membri, dintre care trei de drept - preşedintele Înaltei Curţi, procurorul general şi ministrul Justiţiei - doi sunt numiţi de Senat, ca reprezentanţi ai societăţii civile, iar 14 sunt judecători şi procurori desemnaţi de colegi. Aceştia sunt aleşi pentru mandate de şase ani.

sursa: realitatea.net
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1984 (s) | 35 queries | Mysql time :0.049817 (s)