News Flash:

SUPERIMUNITATEA deputaţilor a fost RESPINSĂ. ”Propunerea asta de regulament e ca la gimnastică, la impuse”

25 Martie 2015
460 Vizualizari | 0 Comentarii
parlament
Deputaţii renunţă la superimunitate, după ce Gândul a relatat, pe larg, despre prevederile controversate referitoare la cererile de percheziţie, reţinere şi arestare preventivă, care i-ar fi protejat în faţa DNA. Concret, deputaţii au respins proiectul de modificare a regulamentului Camerei în integralitatea lui, asta deşi prevederile controversate legate de imunitatea parlamentară fuseseră eliminate în cadrul comisiei de regulament, cu puţin timp înaintea votului final. Deşi proiectul de modificare a regulamentului, în care s-a renunţat la amendamentele care ofereau deputaţilor superimunitate în faţa DNA, a fost adoptat pe articole, la final, noul regulament, în forma propusă, a fost respins de deputaţi.

După cum a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor. La vot final, au fost exprimate 186 de voturi ”pentru”, patru ”împotrivă” şi 108 abţineri.

După ce membrii puterii şi cei ai opoziţiei s-au certat în plenul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea raportului la comisia de regulament pentru câteva ore. După o şedinţă scurtă, membrii comisiei au renunţat la formularea ”motive concrete şi temeinice”, fiind înlocuită de sintagma ”motivare în fapt şi în drept”, conform deciziei Curţii Constituţionale.

”Propunerea asta de regulament e ca la gimnastică, la impuse. S-a spus la început că va fi rezultatul unui consens al grupurilor parlamentare, dar de fapt a venit PSD şi a spus facem aşa. Grupul PNL s-a retras de la dezbateri şi nu şi-a însuşit la vot proiectul. Aţi venit iniţial cu prevederi care îngreunau ridicarea de imunitate, iar la presiunea noastră şi a opiniei publice aţi schimbat”, a declarat deputatul PNL Gheorghe Tinel.

Concret, în faza iniţială, deputaţii voiau să facă scut în faţa DNA, atunci când procurorii solicitau încuviinţarea percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive, fiind introdus, la articolul 195, un amendament prin care obligau procurorii să trimită atât dovezi, cât şi ”motivele concrete şi temeinice” în solicitarea lor.

O astfel de modificare a fost declarată neconstituţională încă din 2013, când Statutul deputaţilor şi senatorilor  a fost contestat la CCR. Ca atare, pe fondul ”presiunilor opiniei publice”, comisia de regulament a eliminat această prevedere.

Forma pe care voiau s-o adopte:

Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”, art. 195, alin.1.

Forma modificată:

Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei, în temeiul art.72 din Constituţia României republicată. Cererea trebuie să fie motivată în fapt şi în drept ”, art. 195, alin.1.

Forma pe care voiau s-o adopte:

Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Ministrul justiţiei va înainta toate documentele pe care aceasta le solicită. În cazul în care sunt necesare probe şi informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”, art.195, alin.2.

Forma modificată:

”Preşedintele Camerei Deputaţilor aduce de îndată cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va solicita Biroului Permanent prelungirea termenului pentru depunerea raportului cu cel mult 2 zile. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”, art.195, alin.2.

Aceleaşi modificări au fost făcute şi la articolul 157, cel referitor la cererile de începere a urmăririi penale în cazul actualilor sau foştilor membri ai Guvernului.

Forma pe care voiau s-o adopte:

Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate, acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”, art. 157.

Forma modificată:

”Raportul comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”, art. 157.

CITEŞE AICI PROIECTUL DE REGULAMENT

Ce spune Curtea Constituţională

În şedinţa din 17 martie 2015, comisia de specialitate a decis să introducă aceste prevederi în noua formă a regulamentului. Deputaţii au uitat însă de decizia 319/2013 a Curţii Constituţionale, prin care aceasta contestă formularea ”motivele concrete şi temeinice”, explicând că astfel Parlamentul şi-ar depăşi atribuţiile şi ar interfera cu puterea judecătorească.

”Altfel spus, interpretarea dispoziţiilor legale menţionate, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti”, se arată în decizia 319/2013 a Curţii Constituţionale.

În aceeaşi decizie, Curtea recomanda ca formularea să fie înlocuită cu sintagma ”în fapt şi în drept”, fără ca parlamentarii să preia atribuţiile magistraţilor.

”Încuviinţând sau respingând cererea - care fără îndoială trebuie să fie motivată în fapt şi în drept - Camerele Parlamentului nu se transformă într-un organ de jurisdicţie. Acestea nu "spun dreptul", competenţă ce revine exclusiv instanţei de judecată, ci apreciază dacă măsura solicitată are un temei serios pentru a justifica întreruperea exerciţiului mandatului parlamentar. În acest scop, Parlamentul, prin Camerele sale, comisiile parlamentare, pot solicita furnizarea de informaţii şi precizări, fără a împieta însă asupra cercetării penale în cauză”, se mai arată în decizia CCR.

După ce gândul a scris despre modificările controversate pe care deputaţii se pregăteau să le adopte, liderii PNL au anunţat că vor contesta regulamentul la CCR, dacă acesta va fi adoptat.

Mai mult, preşedintele comisiei de regulament, deputatul UNPR Gheorghe Emacu, a declarat, contactat de gândul, că va renunţa la acest amendament, explicând că şi Parchetul a criticat modificările propuse.


g ndul
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1650 (s) | 24 queries | Mysql time :0.025776 (s)