News Flash:

Ultima decizie a Curții Constituționale schimbă multe din dosarele DNA

8 Iulie 2016
205 Vizualizari | 0 Comentarii
CCR
CCR a dat publicităţii, ieri, motivarea deciziei prin care a statuat că abuzul în serviciu trebuie dovedit cu încălcarea unei legi

În contextul în care şefa DNA Laura Codruţa Kovesi declara, în urmă cu o lună, că 42 la sută din activitatea procurorilor anticorupţie se bazează pe investigarea unor fapte de corupţie, Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat că dispoziţiile art.246 alin. (1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale numai în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

„Răsturnat” de o sintagmă

Articolul care incriminează abuzul în serviciu a fost „răsturnat” de sintagma „îndeplineşte în mod defectuos”, care nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată.

„Curtea constată că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecinţelor unor fapte care, deşi, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale”, se arată în motivarea CCR.

Inacceptabil în penal

Curtea explică şi în ce rezidă pericolul raportării organelor judiciare la o sferă normativă largă, care cuprinde, pe lângă legi şi ordonanţe ale Guvernului, şi acte de nivel inferior acestora cum ar fi hotărâri de guvern, ordine, coduri etice şi deontologice, regulamente de organizare internă sau fişa postului.

„Curtea constată că în cazul în care neîndeplinirea ori defectuozitatea îndeplinirii unui act nu s-ar raporta la atribuţii de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege s-ar ajunge la situaţia ca în cazul infracţiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât şi de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fişei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal”, explică judecătorii CCR.

Interzis prin lege

În motivarea deciziei, magistraţii au expus argumentul pentru care acuzaţia-laitmotiv a procurorilor DNA trebuie pusă în legătură cu încălcarea unei legi.

„Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art.73 alin.(1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art.115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice”, se arată în documentul citat.

Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal a fost ridicată de avocaţii unor inculpaţi printre care se numără Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Remus Virgil Baciu, Nicuşor Constantinescu sau Gheorghe Bunea Stancu.

Art. 246 Cp, moştenire sovietică

„Curtea observă că, analizând claritatea şi previzibilitatea unor norme ce incriminau abuzul în serviciu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dispoziţiile de drept penal în cauză, precum şi interpretarea acestora, erau moştenite din fostul sistem legal sovietic. Astfel, autorităţile naţionale s-au confruntat cu sarcina dificilă a aplicării acestor norme legale în noul context al economiei de piaţă. Potrivit jurisprudenţei CEDO, (...) care consacră principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (...), pe lângă interzicerea, în mod special, a extinderii conţinutului infracţiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infracţiuni, prevede şi principiul potrivit căruia legea penală nu trebuie interpretată şi aplicată extensiv în defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie”, mai arată judecătorii CCR.

Ce au invocat avocaţii

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate, deoarece din modul de definire al infracțiunii de abuz în serviciu nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos”, deci conduita care definește elementul material al infracțiunii, şi nici sintagma „vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane”, care constituie consecința presupusei activităţi infracționale. Se apreciază că legiuitorul a stabilit o incriminare ce are un caracter general, astfel că acțiunile sau inacțiunile raportate la activitățile pe care le desfășoară funcționarul pot fi menționate în dispozițiile altor acte normative decât legea penală (nedeterminate), în fişa postului sau pot fi situații de fapt, nereglementate în scris. Prin urmare, dispoziţiile criticate au un caracter ambiguu, existând posibilitatea reglementării cu privire la conduita funcţionarului şi de către o autoritate, alta decât cea legislativă.

Dosarele care ar putea fi îngropate de decizia CCR

Decizia CCR privind abuzul în serviciu ar putea avea ca efect o răsturnare de situaţie în dosarele în care sunt incriminaţi sau trimişi în judecată nume sonore precum Gabriel Oprea, Alina Bica, Elena Udrea, Remus Virgil Baciu sau Nicuşor Constantinescu. EVZ i-a contactat pe unii dintre avocaţii acestora pentru a-i întreba în ce fel vor beneficia clienţii lor în urma deciziei CCR.

Avocatul lui Gabriel Oprea spune că, chiar dacă el nu ar invoca în pledoarie decizia CCR, instanţa trebuie să ţină cont de ea din oficiu. „În dosarul aflat în procedura de cameră preliminară (n.n. – dosarul achiziţiilor DIPI) se pretinde încălcarea unei hotărâri CSAT, care nu e lege, dar se face trimitere şi la articole de lege. În procesul privind coloana oficială se invocă încălcarea Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (n.r. – ce prevede că beneficiază de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrul)”, a declarat Dan Lupaşcu, avocatul lui Gabriel Oprea.


FOTO: Gabriel Oprea



Avocatul lui Remul Virgil Baciu se gândeşte deja la achitare. „Efectul e radical. Lucrurile acum sunt extrem de clare: fapta săvârşită de Baciu în dosarul cu ANRP nu mai e prevăzută de legea penală şi ne îndreptăm spre o achitare. Nu s-a decelat că s-au primit bani sau alte foloase, iar abuzul în serviciu s-a reţinut doar că s-a votat”, a declarat Alexandru Morărescu, avocatul fostului vicepreşedinte al ANRP Remus Virgil Baciu.

Acelaşi lucru susţine şi apărătorul Alinei Bica, în dosarul privind despăgubirile ANRP„Doamna Bica nu a încălcat nicio lege, a fost o interpretare a procurorului de caz, în sensul că întrebările puse comisiei (n.r. – de despăgubiri a ANRP) au fost neserioase. Odată cu motivarea deciziei Curţii Constituţionale toată lumea trebuie să înţeleagă că în cazul abuzului în serviciu trebuie demonstrat că s-a încălcat o lege, iar în ceea ce o priveşte pe Alina Bica nu e cazul”, a declarat Laura Vicol, avocata Alinei Bica.

Deciza CCR „bagă în corzi” şi acuzţiile în dosarul „Gala Bute”. „În principiu doamnei Udrea nu i s-a adus la cunoştinţă încălcarea unei legi”, a conchis Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea.

sursa: evz.ro 

Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Pascani.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1772 (s) | 35 queries | Mysql time :0.026038 (s)